Treceți la conținutul principal

#snowonfire la Ridemore - Harghita, Madaras

Stii care e cel mai misto lucru la snowboarding? Viata de raider/snowboarder. Oricat de fain e sa te dai cu placa, parca tot mai interesant este stilul de viata asociat cu sportul asta.

Ma dau de mult timp (cred ca 8-9 ani) si am experimentat si eu in tinerete nebunia asta care vine odata cu placa. Totusi, in ultimul timp n-am mai practicat si s-a conturat o urma de regret. Dar tot raul spre bine! Anul asta am reusit sa mai spal putin regretul cu doua iesiri la snowboarding – una chiar in weekendul ce a trecut.

Am fost in Harghita (Madaras) sa cunosc echipa Burn de sporturi de iarna. O gasca de oameni ”nebuni” carora le sticlesc ochii cand vad un kicker. Oameni cu o pofta nebuna de viata si zapada.

Oameni care inteleg oboseala aia placuta dupa o zi de dat cu placa. Sau satisfactia unui powder neatins. Cei care aprecieaza o sauna sau o piscina incalzita in aer liber iarna. Un ceai cu rom ... sarac in ceai. O gluma buna spusa de nas in timp ce mergi cu locomotiva. O vizita in bucataria restaurantului pentru a afla reteta papanasilor deliciosi. Sau o masa impartita cu necunoscuti.

Un zambet strengar al unei fete de pe partie. Un rau ascuns sub zapada sau un copac nesimtit ce nu se da din fata ta. O tumba demna de cartea recordurilor ce te iti invarte pamantul in jurul tau minute bune. O fata ce desensibilizeaza animalele (long story here). Prima zi de snowboarding ce iti rupe in fun pantalonii de schi de la atat de multe cazaturi. O mica avalansa ce te ingroapa putin.

Un autostop facut spre casa pentru ca n-ai chef sa mergi cu trenul. Un kicker la care lucrezi 2 ore in frig. O ceata atat de groasa ca nu-ti mai dai seama unde esti. Sau o provocare cu o jumatate de kilogram de hrean la cabana din varful muntelui.

subsemnatu'
Si ar mai fi de zis multe dar mai uit si eu. Cam asta e o mica parte din viata unui raider. Este un sport fain de iarna ce este preserat cu multe povesti si oameni faini. Ce am scris eu mai sus sunt o parte din povestirile grupului meu de snowboarderi. Pe cele ale sportivilor Burn puteti sa le aflati pe 23-24 Martie la Snow on Fire – competitie de freestyle snowboarding & schi.

Si la final niste link-uri pentru cei curiosi: 

Misto viata la snowboarding, nu?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …

O campanie pe care aș vrea să o văd: la 20 de pet-uri goale primești unul gratis

Cam așa arăta Dâmbovița azi pe la 9:30 după ce în ultima săptămână s-a lucrat intens la curățarea ei și a casetei de sub Piața Unirii. Ar fi ușor să dau vina pe gigeii ăia care au curățat, dar i-am văzut zi și noapte cum s-au chinuit. Au curățat și ei cât au putut, dar ușor să mai pierzi câteva zeci de kilograme de pet-uri când ai de curățat tone de căcaturi pe care le-au aruncat bucureștenii de-a lungul anului. În topul celor mai ciudate lucruri văzute anul ăsta sunt un scaun de birou și o canapea mai mică - asta așa să vă faceți o idee ce au trebui să scoată gigeii ăia.

Dar să ne întoarcem la imaginea de mai sus unde 90% din masa plutitoare era compusă din pet-uri de 2-2.5 litri. Pet-uri care sunt apreciate, în general, de niște gigei cu mustață și tricouri polo - dacă e să ne luăm după reclame. Gigei pe care nu îi poți atinge cu povești frumoase despre reciclare și binele planetei. Poate cu niște amenzi usturătoare, dar e un chin logistic să faci asta.

În schimb, poți să îi atingi…

HBO Go, Netflix și Amazon Prime Video la început de 2017

Cumva am început să consum mai multe seriale la final de an. A ajutat și concediul avut de sărbători, dar cumva am început să prefer din ce în ce mai mult serile liniștite acasă în fața unui serial foarte bun sau măcar mediocru. În ultimile luni am tot testat platforme de video on demand și mă gândeam să aștern câteva idei pentru cei care sunt în căutare unui mod legal de a savura seriale și filme.

Amazon Prime Video e cea mai recentă platformă testată și a fost o dezamăgire cruntă. Poate n-am făcut eu ce trebuie, mi-am activat prime-ul din contul de amazon.com și co.uk, dar am acces doar la 18 seriale. E drept că două dintre ele sunt The Grand Tour (care și-a mai revenit nițel prin episodul al 4-lea) și The Man In The High Castle, dar asta nu mă va face să îmi prelungesc abonamentul. Puțin e prea puțin.

Bonus - nici nu-mi merge să pun îl pe Chromecast direct de pe telefon. Trebuie prin Chrome-ul de pe desktop printr-o extensie. E cam multă bătaie de cap pentru soluția click to play p…