Treceți la conținutul principal

Avem o tara frumoasa, pacat ca este locuita

Nu stiu de voi, dar eu aud expresia din titlu mai de fiecare data cand ajung intr-o tura de off-road. E laitmotivul primului contact cu natura naprihanita. Cumva, reusim sa uitam ca tarisoara asta inca te poate surprinde placut! - trebuie doar sa paresesti putin asfaltul. Zic asfalt, pentru ca el contureaza Romania asta cunoscuta din punct de vedere turistic. Totusi, lucrurile nu sunt atat de fatidice. E drept ca locurile izolate au o frumusete aparte, dar oamenii care populeaza zone respective sunt cei care pun in valoare aceasta experienta de neuitat.

Parcul Natural Cheile Nerei-Beușnița
In weekend-ul ce a trecut, am poposit in Mehedinti la o tuica de cirese, un gulas romanesc si povestiri despre cautatorii de comori din zona. Deh! Un fel de cautatori de comori eram si noi, doar ca am inlocuit cuferele cu galbeni ale haiducilor cu vipere cu corn , pesteri, curiozitati geologice si Cazanele Dunarii. Iar ca in orice poveste de treasure hunting, nu puteau sa lipseasca aventura pe coclauri si probele de foc.

Eh. La noi au fost mai mult de apa. Ploile masive din ultimul timp au facut inabordabile ambele pesteri (Topolnita si Ponicova) pe care am incercat sa le vizitam. Dar tot raul spre bine, traseele de off-road presarate cu namoale au desenat un zambet gigantic pe fetele noastre.  Zambet care ne-a insotit pe cei peste 170 km de drum neasfaltat. Trebuie sa recunosc ca este ceva inedit sa mergi atat de mult si sa nu intalnesti mai mult de 5 masini in drumul tau. Te simti eliberat de aglomeratia urbana.



Continuand sa fugim de asfalt, am fost rasplatiti cu peisaje pe care egoistul din noi nu dorea sa le share-uiasca pe Instagram. Vroiam sa le tinem doar pentru noi. Sa pretuim momentul ala pe care camera de pe telefon nu poate sa il surprinda. Am dat-o putin in metafizica, dar sunt ferm convins ca si tu ai avut momentul acela in care te-ai gandit de doua ori daca are rost sa declansezi...

Ca exemplu dau imaginea de mai jos - am incercat sa o prelucrez putin ca sa respecte cat mai mult ceea ce am vazut eu. Totusi, nu mi se pare ca imaginea surprinde cu adevarat momentul: O cariera de suprafata unde se exploata lignit, ce pana la urma a fost recucerita de natura.  O dovada elocventa a puterii pe care natura o are in a zugravi peisaje de poveste. Lucru pe care il poti trai doar daca esti acolo.


In contrast cu ceea ce ziceam mai sus este cascada Bigar - prezenta in toate topurile cu si despre cascade. Un loc perindat de turisti care arata mai bine in fotografii (nu ale mele) decat arata in realitate. Sau cel putin asta e impresia pe care mi-a lasat-o.

E un loc de vizitat, nu neg asta. Totusi, nu cred ca se va ridica la tot hype-ul creeat in jurul ei. Poate daca e sa prinzi o zi speciala (apa plina de flori si asa mai departe), posibil sa fie o experienta ce te va lasa fara suflare.


In schimb, am o reteta de un fel de gulas romanesc... ce sigur te va face sa lingi pe degete. Zic un fel de, pentru ca nu are cartofi. Reteta e destul de simpla: 4 kg de carne,  4 kg de ardei gras, 4 kg de ceapa + boia, chimen si bulion dupa gust. Arunci totul intr-un ceaun si lasi cateva ore sa fiarba . Pentru putina variatie de culoare poti sa arunci si niste patrunjel. This is it. Nu stiu daca ne-a fost noua extrem de foame, dar a fost unul dintre cele mai bune gulas-uri pe care l-am mancat.

Rezultatul final arata cam asa.
Si pentru ca tot am ajuns in zona de recomandari:

Nu ai cum sa gresesti cu o vizita in Cazanele Dunarii.

Si nici cu un asfintit pe Dunare.
Totusi, recomandarea finala este sa iesi din oras in weekend. Sunt atat de multe locuri interesante de descoperit, incat e pacat sa ramai la "clasicica iesire": litoralul romanesc si Valea Prahovei.

Daca n-ai idee de unde sa te apuci cu planuitul, pe site-ul Goodyear gasesti multe poze si informatii despre cele 6 iesiri din cadrul campaniei #Goodyear4x4: Sarata Monteoru, Dobrogea, Culoarul Rucar Bran, Retezatul Calcaros, Saschiz si Cazanale Dunarii. Vointa sa fie.

4×4 Goodyear Experience powered by Tiriac Auto.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Condimental de Calif vis a vis de Camera de Comerț

Când sfânta treime a rotisorului din Centrul Vechi s-a destrămat, atunci când Calif și Divan și-au luat tălpășița că erau în clădiri cu risc seismic, am trăit o adevărată dramă. Unde îmi voi rezolva eu poftele nocturne? Mai ales că și Dristorul de la Budapesta a făcut ceva pași spre Tineretului.

Cumva parcă toți s-au vorbit și m-au părăsit. Am mai încercat eu din când în când să îi mai vizitez pe la Iancului, Romană și Tineretului, dar de multe ori era peste mână. Trebuia să mă duc special pentru ei în zona aia, lucru care cam știrbea din pofta ad hoc a kebabului.

 Soarele a venit și pe strada mea. Acum vreo săptămână am văzut un Condimental de Calif la 2-3 minute de mine și n-am știut de unde să îl apuc că era închis și nu părea să fie operațional încă. Norocul mi-a surâs ca aseară să îl găsesc deschis și i-am trecut pragul cu emoția unul prichindel în prima zi de școală.


Am luat un Dill Kebab de vită, un Kebun și o limonadă. Un ce? Un Kebun - chestia din poza de mai sus: pui, humus…

Diablo 3: Rise of the Necromancer a ieșit fix cum trebuia să fie

Versiunea scurtă la ce vreau să zic este deja în titlu.

Versiunea lungă este că după vreo 2-3 ore jucate pot spune cu mâna pe inimă că îmi place necromanul mai mult decât jumătate din clasele din Diablo 3. Aduce destul de mult a ceea ce am jucat aproape obsesiv în Diablo 2 și lucrul ăsta nu poate decât să mă bucure. Nu la fel de mult ca anunțul unei versiuni remastered D2, dar p-acolo.

De fapt DLC-ul ăsta este atât de bine închegat încât singurul reproș pe care îl am este referitor la decizia de a aduce necromancerul în universul Diablo 3 printr-un DLC și nu o expansiune. Blizzard fiind printre puținele companii care ignoraseră modul ăsta de muls bani. Ei lucrau 2-3 ani, făceau o expansiune, îi trânteau un preț de 60 de euro și știam că am o grămadă de conținut de care pot să mă bucur.

Pachetul ăsta digital e relativ ieftin pentru un DLC, doar 15 euro, dar s-ar putea să fie primul dintr-o întreagă serie. Lucru care sincer nu mă coafează. Nu pentru că sunt scârțar, dar pentru că DLC-u…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…