Treceți la conținutul principal

Avem o tara frumoasa, pacat ca este locuita

Nu stiu de voi, dar eu aud expresia din titlu mai de fiecare data cand ajung intr-o tura de off-road. E laitmotivul primului contact cu natura naprihanita. Cumva, reusim sa uitam ca tarisoara asta inca te poate surprinde placut! - trebuie doar sa paresesti putin asfaltul. Zic asfalt, pentru ca el contureaza Romania asta cunoscuta din punct de vedere turistic. Totusi, lucrurile nu sunt atat de fatidice. E drept ca locurile izolate au o frumusete aparte, dar oamenii care populeaza zone respective sunt cei care pun in valoare aceasta experienta de neuitat.

Parcul Natural Cheile Nerei-Beușnița
In weekend-ul ce a trecut, am poposit in Mehedinti la o tuica de cirese, un gulas romanesc si povestiri despre cautatorii de comori din zona. Deh! Un fel de cautatori de comori eram si noi, doar ca am inlocuit cuferele cu galbeni ale haiducilor cu vipere cu corn , pesteri, curiozitati geologice si Cazanele Dunarii. Iar ca in orice poveste de treasure hunting, nu puteau sa lipseasca aventura pe coclauri si probele de foc.

Eh. La noi au fost mai mult de apa. Ploile masive din ultimul timp au facut inabordabile ambele pesteri (Topolnita si Ponicova) pe care am incercat sa le vizitam. Dar tot raul spre bine, traseele de off-road presarate cu namoale au desenat un zambet gigantic pe fetele noastre.  Zambet care ne-a insotit pe cei peste 170 km de drum neasfaltat. Trebuie sa recunosc ca este ceva inedit sa mergi atat de mult si sa nu intalnesti mai mult de 5 masini in drumul tau. Te simti eliberat de aglomeratia urbana.



Continuand sa fugim de asfalt, am fost rasplatiti cu peisaje pe care egoistul din noi nu dorea sa le share-uiasca pe Instagram. Vroiam sa le tinem doar pentru noi. Sa pretuim momentul ala pe care camera de pe telefon nu poate sa il surprinda. Am dat-o putin in metafizica, dar sunt ferm convins ca si tu ai avut momentul acela in care te-ai gandit de doua ori daca are rost sa declansezi...

Ca exemplu dau imaginea de mai jos - am incercat sa o prelucrez putin ca sa respecte cat mai mult ceea ce am vazut eu. Totusi, nu mi se pare ca imaginea surprinde cu adevarat momentul: O cariera de suprafata unde se exploata lignit, ce pana la urma a fost recucerita de natura.  O dovada elocventa a puterii pe care natura o are in a zugravi peisaje de poveste. Lucru pe care il poti trai doar daca esti acolo.


In contrast cu ceea ce ziceam mai sus este cascada Bigar - prezenta in toate topurile cu si despre cascade. Un loc perindat de turisti care arata mai bine in fotografii (nu ale mele) decat arata in realitate. Sau cel putin asta e impresia pe care mi-a lasat-o.

E un loc de vizitat, nu neg asta. Totusi, nu cred ca se va ridica la tot hype-ul creeat in jurul ei. Poate daca e sa prinzi o zi speciala (apa plina de flori si asa mai departe), posibil sa fie o experienta ce te va lasa fara suflare.


In schimb, am o reteta de un fel de gulas romanesc... ce sigur te va face sa lingi pe degete. Zic un fel de, pentru ca nu are cartofi. Reteta e destul de simpla: 4 kg de carne,  4 kg de ardei gras, 4 kg de ceapa + boia, chimen si bulion dupa gust. Arunci totul intr-un ceaun si lasi cateva ore sa fiarba . Pentru putina variatie de culoare poti sa arunci si niste patrunjel. This is it. Nu stiu daca ne-a fost noua extrem de foame, dar a fost unul dintre cele mai bune gulas-uri pe care l-am mancat.

Rezultatul final arata cam asa.
Si pentru ca tot am ajuns in zona de recomandari:

Nu ai cum sa gresesti cu o vizita in Cazanele Dunarii.

Si nici cu un asfintit pe Dunare.
Totusi, recomandarea finala este sa iesi din oras in weekend. Sunt atat de multe locuri interesante de descoperit, incat e pacat sa ramai la "clasicica iesire": litoralul romanesc si Valea Prahovei.

Daca n-ai idee de unde sa te apuci cu planuitul, pe site-ul Goodyear gasesti multe poze si informatii despre cele 6 iesiri din cadrul campaniei #Goodyear4x4: Sarata Monteoru, Dobrogea, Culoarul Rucar Bran, Retezatul Calcaros, Saschiz si Cazanale Dunarii. Vointa sa fie.

4×4 Goodyear Experience powered by Tiriac Auto.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…

Condimental de Calif vis a vis de Camera de Comerț

Când sfânta treime a rotisorului din Centrul Vechi s-a destrămat, atunci când Calif și Divan și-au luat tălpășița că erau în clădiri cu risc seismic, am trăit o adevărată dramă. Unde îmi voi rezolva eu poftele nocturne? Mai ales că și Dristorul de la Budapesta a făcut ceva pași spre Tineretului.

Cumva parcă toți s-au vorbit și m-au părăsit. Am mai încercat eu din când în când să îi mai vizitez pe la Iancului, Romană și Tineretului, dar de multe ori era peste mână. Trebuia să mă duc special pentru ei în zona aia, lucru care cam știrbea din pofta ad hoc a kebabului.

 Soarele a venit și pe strada mea. Acum vreo săptămână am văzut un Condimental de Calif la 2-3 minute de mine și n-am știut de unde să îl apuc că era închis și nu părea să fie operațional încă. Norocul mi-a surâs ca aseară să îl găsesc deschis și i-am trecut pragul cu emoția unul prichindel în prima zi de școală.


Am luat un Dill Kebab de vită, un Kebun și o limonadă. Un ce? Un Kebun - chestia din poza de mai sus: pui, humus…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…