Treceți la conținutul principal

Dilemă: Cum controlezi lucrurile pe care le arată LIVE mai bine de un miliard și jumătate de oameni?

Universul Facebook
Universul Facebook (sursa foto)
Sunt curios cum va trata Facebook-ul Live-urile care pică sub incidența copyright-ului: competiții sportive, filme sau seriale. Cum oprești oamenii să nu îți dea pe net live concertul la care participă sau avanpremiera filmului în condițiile în care producătorii de telefoane fac camere foto din ce în ce mai bune?

Astea sunt din categoria #firstworldproblems și nici nu vreau să mă gândesc la lucrurile mai penale: abuzuri și violențe. Suntem pregătiți să vedem prima urmărire pe autostradă și din perspectiva șoferului? Cam cât ar dura până apare primul caz de bătaie în curtea școlii? Suntem pregătiți să vedem live prima decapitare? De ce n-am încununa asta cu niște mutilare, răpire și viol? Noroc că avem sad acum.

Vorba aia: întreb pentru un prieten. Nu de alta, dar din propria experiență am văzut cât de bine se mișcă Facebook în a răspunde unei raportări. În cele câteva ore până cineva uman se uită pe raport se pot întâmpla o mulțime de lucruri. Chiar și cu cele mai onorabile intenții ale celui care face Live-ul, în timpul unui live fără întârziere lucruri nebănuite se pot întâmpla. Ești pregătit să vezi in newsfeedul tău o luare de ostatici care se încheie rău?

Facebook se laudă cu 1.038 miliarde de useri activi zilnic care petrec mai bine de 20 de minute în platforma. Pe o matematică șchioapă și ochiometrică aș putea să zic că  cel puțin 5% din ăștia o vor arde pe Facebook în același timp. Dacă doar 0.1% din aceștia dau un live, tot sunt aproape 52 000 de live-uri simultan care trebuie cumva controlate/verificate. Poate Facebook sau oricine altcineva să facă asta?

Rezultatul imediat este destul de sumbru. Toată prostia care stătea ascunsă în spatele dificultății de a folosi Periscope sau YouTube Live tocmai ce iese la iveală. Până acum m-am uitat pe livemap la niște live-uri din clasa de liceu, niște pițipoance care ascultau manele în timp ce își făceau unghiile și vreo doi smardoi care își arătau tatuajele. Suntem bine momentan. Singurul risc real e să vedem niște țâțe minore spre deliciul mass-mediei locale. #liveuldelaora5

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …