Treceți la conținutul principal

Dilemă: Cum controlezi lucrurile pe care le arată LIVE mai bine de un miliard și jumătate de oameni?

Universul Facebook
Universul Facebook (sursa foto)
Sunt curios cum va trata Facebook-ul Live-urile care pică sub incidența copyright-ului: competiții sportive, filme sau seriale. Cum oprești oamenii să nu îți dea pe net live concertul la care participă sau avanpremiera filmului în condițiile în care producătorii de telefoane fac camere foto din ce în ce mai bune?

Astea sunt din categoria #firstworldproblems și nici nu vreau să mă gândesc la lucrurile mai penale: abuzuri și violențe. Suntem pregătiți să vedem prima urmărire pe autostradă și din perspectiva șoferului? Cam cât ar dura până apare primul caz de bătaie în curtea școlii? Suntem pregătiți să vedem live prima decapitare? De ce n-am încununa asta cu niște mutilare, răpire și viol? Noroc că avem sad acum.

Vorba aia: întreb pentru un prieten. Nu de alta, dar din propria experiență am văzut cât de bine se mișcă Facebook în a răspunde unei raportări. În cele câteva ore până cineva uman se uită pe raport se pot întâmpla o mulțime de lucruri. Chiar și cu cele mai onorabile intenții ale celui care face Live-ul, în timpul unui live fără întârziere lucruri nebănuite se pot întâmpla. Ești pregătit să vezi in newsfeedul tău o luare de ostatici care se încheie rău?

Facebook se laudă cu 1.038 miliarde de useri activi zilnic care petrec mai bine de 20 de minute în platforma. Pe o matematică șchioapă și ochiometrică aș putea să zic că  cel puțin 5% din ăștia o vor arde pe Facebook în același timp. Dacă doar 0.1% din aceștia dau un live, tot sunt aproape 52 000 de live-uri simultan care trebuie cumva controlate/verificate. Poate Facebook sau oricine altcineva să facă asta?

Rezultatul imediat este destul de sumbru. Toată prostia care stătea ascunsă în spatele dificultății de a folosi Periscope sau YouTube Live tocmai ce iese la iveală. Până acum m-am uitat pe livemap la niște live-uri din clasa de liceu, niște pițipoance care ascultau manele în timp ce își făceau unghiile și vreo doi smardoi care își arătau tatuajele. Suntem bine momentan. Singurul risc real e să vedem niște țâțe minore spre deliciul mass-mediei locale. #liveuldelaora5

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…