Treceți la conținutul principal

Metode noi de tortură a angajatului: Secret Santa


De câteva zile prin metrou, o bună parte din conversațiile la care trag cu urechea sunt legate de Secret Santa. De ce se face? La ce ne trebuie nouă. De ce trebuie să dea 30-50 de lei pe un cadou pentru un coleg. Că le-a picat colegul X despre care nu știu nimic. Că niciodată n-au primit nimic interesant de la niciun Secret Santa vreodată. Că le-a picat șeful și n-au idee ce pot să îi cumpere fără să se facă de râs și așa mai departe.

Cu un singur lucru sunt și eu de acord, niciodată nu m-a nimerit nimeni cu cadoul pe care l-am primit. N-au avut timp sau chef, n-au știu ce să ia, cert e că au fost pe lângă ca mai toate șuturile echipei naționale.

Odată am primit o cană de cafea în condițiile în care în anii în care am lucrat acolo nu m-au văzut vreodată cu o cafea în față. Anul trecut am primit un tricou prea mic pentru mine - poate era o aluzie finuță și n-am prins-o eu din zbor - cert este că toate au fost meh.

Cu toate astea, mie îmi place Secret Santa și am zis să pun pe blog niște tips and tricks despre cum pueți alege un cadou potrivit în 90% din cazuri.

Dacă cunoașteți persoana și știți ce îi place, nu îi luați cadou din zona lui de hobby-uri. Sigur o să eșuați pentru că fie are lucrul respectiv, fie o să dați de gard cu ceva ce nu îi este util. Cât timp n-ați prins din auzite că își dorește fix lucrul X, nu intrați în zona asta.

Nu luați lucruri care să fie pentru birou. Tot timpul mi s-au părut că astea sunt cadourile care nu crează o legătura emoțională și nici nu sunt apreciate prea mult. În plus denotă o lipsă de imaginație. Hai să îi luam un capsator! Cât de neinteresant poate să fie un astfel de cadou.

Evitați hainele. Punct. Nu e culoarea care trebuie, nu e mărimea corectă sau nu este pe stilul lor. Automat ar trebui să fie un mare nu din start asta pentru orice cadou pe care îl faceți pentru o persoană pe care nu o știți prea bine.  De lenjerie sau alte chestii cu tentă sexuală nici nu cred că e cazul să zic ceva. Sau poate lucrați în genul ăla de birou. Nu știu.

Îngrijire personală iar mi se pare puțin tabu. Electrocasnice la 50 de lei? How about no. Parfumuri? Neah. Atunci ce?

Ceva ce ar bucura copilul din interior dacă pot să zic așa fără să pară dubios. Pentru domnișoare și doamne eu zic că nu poți da greș cu o carte de colorat pentru adulți. Poate părea puțin dubios, dar din propria experiență pot spune că e ceva ce e bine primit mai de oricine. E relaxant. Arată bine pe Instagram. E win-win.

Bărbății sunt ființe simple care se vor bucura la un briceag/multifuncțional decent. Sau o lanternă de buzunar/frontală. Se găsesc și la prețuri ok, nu trebuie să spargeți pușculița. Și eu, ca tot omul, am vreo 3-4 acasă, dar asta nu înseamnă că nu m-ar bucura încă unul. Am un multifuncțional primit acum vreo 5 ani de la Mercedes care încă este instrumentul de bază când am ceva de reparat/strâns prin casă. N-aveți cum să dați greș.

Acestea fiind spuse. Sper că am ajutat o mână de oameni să primească și să dăruiască cadouri mai bune de Secret Santa. Ofer și consultanță la nevoie dacă nu coafează cele două sugestii.

Comentarii

  1. Am urât sincer și dintotdeauna tombolele. Pentru că la asta mi se pare că se rezumă acest sickret santa. O găselniță sinistră a unor șefuleți sau hr-iști retarzi, probabil în căutare de ceva budget saving de unde se mai poate pe ultima sută de metri, care îmi sună mai degrabă ca bancu' ăla cu pușcăriașii:
    Vine șefu' pușcăriei și zice: Deținuți, am o veste bună și una proastă, pe care vreți s-o auziți prima?
    Deținuții: Păi... p-aia bună!
    Șefu' pușcăriei: Mâine vă schimbați șosetele!!!
    Deținuții: Uraaaa! Și aia proastă?...
    Sefu': Le schimbați între voi...

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu știu dacă s-a așteptat vreodată careva de la angajator să primească cadouri de Crăciun...

    RăspundețiȘtergere
  3. Așa e, posibil că nu. Însă până acum câțiva ani "coșul de Crăciun" era destul de des întâlnit, cel puțin prin firmele prin care s-a întâmplat să mă plimb , într-un fel sau altul, în respectiva perioadă a anului :) Deh, gestu' contează...
    Și totuși, ideea e alta: auzeam destul de des oameni spunând că, deși apreciază gestul, în locul unor produse pe care s-a plătit de - mă rog, zic la întâmplare - zece ori mai mult decât valorează de fapt, ar fi preferat măcar 50 - 100 de lei în plus la salariu...

    RăspundețiȘtergere
  4. Carte de colorat ? Scrie " oligofren " pe fruntea mea ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tinand cont de comentariul tau, asa se pare...scrie clar, cu Caps Lock :)

      Ștergere
  5. Tocmai ce a fost petrecerea de Crăciun aseară și am luat o carte de colorat care a fost extrem de bine primită. Chiar sunt curios pe ce te-ai orientat tu.

    RăspundețiȘtergere
  6. Si eu am urat dintotdeauna chestia asta cu Secret Santa, indiferent ca eram la birou, facultate ori liceu.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ce faci când hipsterul pe care l-ai crescut te mușcă de mână?

Încă nu mi-am acceptat condiția de hipster pentru că eu nu mănânc mici ironic la bomba din cartier, dar trebuie să recunosc că mă bucur când văd din când în când hipsteri revoltați pe prea mult hipsterism. Ca în conversația de mai sus pe Facebook unde o persoană s-a plâns de politica celor de la cafeneaua/coffee shop-ul Bloom de a interzice clienților utilizarea laptopurilor în timpul weekendului.

La nivelul ăsta de hipsterism s-a ajuns: laptop = muncă, muncești prea mult așa că în weekend e bine să lași munca deoparte și pentru că sunt cool and everything else îți vor impune asta. În plus, să nu uităm ca de fapt este un lucru pe care îl fac pentru a completa experiența de a savura cafeaua.

Povestea celor de la Bloom sună bine, doar că este vorba de experiența lor de a bea o cafea. Nu experiența mea sau a celorlalți. Oricum nici nu contează. Este prăvălia lor și pot să facă aproape tot ce își doresc într-o marjă destul de largă. La fel cum persoana de mai sus este liberă să nu mai ca…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…

Băi băiete, ce naiba s-a întâmplat cu manele de au ajuns în halul ăsta?

Mă uitam azi pe YouTube trending și am dat peste ultimul super hit Guță. Am dat click de curiozitate, că așa se zice întotdeauna pe internet, să vadă și ochiul meu ce mai e pe val în zona asta muzicală. Șoc și groază. Dezastru. INCREDIBIL!

Intro-ul este unul banal și nu te atrage la aruncat nici măcar cu monede în cântăreț. Guță este în mizerie și a ajuns să poarte Calvin Klein. Calvin-Fucking-Klein! Opulența a dispărut și cum petrece cu cafea la dozator și apă plată. Fata aia e mai înfofolită ca un prichindel înainte de Revoluție - nu tu decolteu generos sau animal print. Băi băiete!!! Ce dracu e asta?

Pentru mine, Maestrul este era cel dintâi profesor de șmecherie al țarii. O legendă ce acum 5 ani ne-a făcut tuturor o favoare și ne-a adus pe calea cea buna printr-o exercițiu de forță și artă ce, pentru mine cel puțin, a rămas în istorie ca cel mai mișto videoclip de manele al tuturor timpurilor. Îi dau embed mai jos că să vedeți despre ce e vorba, deși cred că toți știți la ce mă r…