Treceți la conținutul principal

Got Tag?

Pe de`o parte sunt taguit si pe de alta doream sa scriu ceva " la trecut style " despre probabil prima carte din care mi`au fost citite povestiri. Cartea se numeste " Familia Roademult " si este scrisa de Florian Cristescu ~ who ever he is ... Actiunea are ca personaje principale niste soricei care trec prin tot felul de intamplari extraordinare ~ moralizatoare.

O stiu de cand aveam 4-5 ani ... si ma gandeam ca ar putea sa faca parte din " Cartile copilariei " de pe la trecut. Asa ca am scos`o la un momentdat din biblioteca si am pus`o frumos langa calculator cu gandul de a scrie ceva despre ea ... a ii face si doua 3 poze ... si a trimite un articol lu` igu. Intre timp am fost tag`uit asa nu mi`a ramas altceva decat a scrie un articol despre Familia Roademult.

Ca si in cartea Trei Grasani ~ carte de care imi aduc aminte ~ si Familia Roademult este insotita de niste desene sau poate mai corect spus ilustratii ... lucru normal pentru o carte pentru copii ... dar diferenta face ca acestea sa fie alb negru si nu colorate.

Universul creat si care se invarte in jurul soriceilor este pur si simplu fascinant ... fascinant din perspectiva unui copil sau poate chiar si a unui adult (mai recitesc cate o povestire ocazional). Actiunea pusa pe un fundal interbelic este mai mult un fel de comedie cu invataturi. Partea comica este pusa in valoare de situatii, nume si oranduirea rozatoarelor ( o copie fidela a celei umane ) si reuseste cu succes ( zic eu ) sa isi tina captivat cititorul.

Editia pe care o am eu a fost tiparita in `88 si este a doua edtitie tiparita ( prima a fost in `83 ) si este o editie post mortem ( autorul decedand in `49)

Dar sa fac totusi legatura cu tag`uirea .

I got tagged by Svastik (cute 17 ) :

1. Grab the NEAREST book.
2. Open it to page 123.
3. Find the fifth sentence.
4. Post the text of the next 4 sentences on your blog along with these instructions.
5. Don’t you dare dig for that cool or intellectual book in your bookshelves.
Din lene/comoditate ... atasez o poza cu paginile 122 si 123 *lene* parte d in sub povestirea " Rontpapuc face cunostinta cu automobilul "

Acum e si randul meu sa taguiesc 3 persoane si .... aleg pe .. Clitemnestra, Nwradu si Fry

Comentarii

  1. this is weird... in timp ce tu postai eu discutam cu cineva despre habarnam si ce alte carti mai citeam...

    eu am citit si rascitit familia roademult, imi placea la nebunie. era o faza misto cand erau soriceii la scoala, so cute :D

    RăspundețiȘtergere
  2. well, da-mi una in cap si zi-mi nicovală...
    chiar alaltaieri ziceam ca daca fam.roademult era scrisa in alta tara faceau un film dupa ea... cand ma uitam la cronicile sau cum i-o zice din narnia la aia care fugeau, precum roademultii, de la oras la tara
    si chiar m-am mirat cum de mi-a venit asa deodata sa ma gandesc la cartea aia dupa atatia ani

    si uite ca suntem cel putin 3

    RăspundețiȘtergere
  3. si cu mine patru... :|
    cred ca e ceva dubios in aer azi. pentru ca azi facand curat in lazile cu carti de la mutat si in biblioteca sora-mii am dat fix de familia roademult si de habarnam si de povesti fermecate rusesti [off-topic, stiu - dar le mai tineti minte? maria morevna ,coliba pe picioare de gaina si nikita si balaurul?].

    RăspundețiȘtergere
  4. e o carte frumoasa pentru ca apar si pisici in ea :D... mi-o aduc aminte bine pentru ca mi-o citea tata. eu nu stiam inca literele. si daca tot am scormonit biblioteca dupa ea, am gasit si 'vantul prin salcii' de kenneth grahame. a auzit cineva de ea? e tot cu animalute simpatice si cu intamplari extraordinare. mi-ai dat idee pentru un post viitor :X

    RăspundețiȘtergere
  5. vantul prin salcii, normal c-am auzit si citit

    RăspundețiȘtergere
  6. haha sobolul si broscoiu... stiu ca mi le citise mama in engleza de la british council si eram scandalizata cand am citit traducerea in romana.mare dezamagire a fost. da, the wind in the willows era foarte misto ca si cele doua sequels. broscoiul triumfator si salciile in iarna...

    RăspundețiȘtergere
  7. tu, eu, ceilalti care au comentat si micuta Silvia a lui Victor Petrini, toti am avut cartea asta in copilarie

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cam așa funcționează social media justice

Dă play video-ului. Uită-te cele 5 minute. Bagă la cap ce vrei să bagi la cap și gândește-te câte revoluții de canapea am avut în ultimul an. Reclama asta era până într-un punct o reproducere fidelă a modului în care funcționează falsa asta agitație pe social media pentru diferite cauze.

Nervi. Cuvinte. Agitație. Totul preț de câteva zile până când vine următoarea criză. Nici n-ai timp să te apuci să schimbi ceva pentru că automat algoritmul îți împinge sub nas următorul lucru pe care să te enervezi fără vreo finalitate. Și tot așa ajungi apoi la sfârșit de an să faci doar un bilanț de like-uri, nu și de lucruri schimbate.

Și atunci de ce tot acest efort?

Mai ales când poți să o arzi pe burghezie și să faci lucrurile să se întâmple în jurul tău, nu pe Internet.

A întors-o la Tineretului - hack în jocul Metrorex 2018

Dacă e un lucru care aproape mi-a făcut capul să explodeze în 2018, atunci cu siguranță e vorba de momentul în care am aflat de hack-ul Unirii-Tineretului pentru atunci când serverele Metrorex dau p-afară. Pentru atunci când tot felul de amatori se opresc pe scara rulantă să facă poze pentru social media la aglomerația deja cotidiană.

Ei bine, atunci când tu strângi like-uri pe Facebook, veteranii fac uz de hack-ul ăsta și îți râd în nas când nici în al 4-lea metrou spre Pipera n-ai fost în stare să urci. Și tot ce trebuia să faci era atât de simplu: să iei metroul o stație invers, spre Tineretului, ca apoi să te urci în metroul spre Pipera de acolo fără îmbulzeală și nervi. Bum!! Mindfuck total.

Hai că vă las câteva clipe să vă reveniți de la aceasta incursiune în afara cubului...

#10yearchallenge, păi nu?

Între pozele astea sunt 10 ani diferență și cel puțin o mână de gel în minus. E posibil să fie și vreo 2-3 kilograme în minus în a doua, dar astea sunt doar speculații.

Uitându-mă la ce au pus ceilalți oameni pe hashtag nu îmi dau seama dacă e de bine sau de rău că diferențele sunt atât de mici. E ca și cum n-am înțeles nimic din ăștia 10 ani.