Treceți la conținutul principal

restaurante - bun vs mult

Am avut zilele astea un dialog interesant cu Doru Panaitescu legata de conceptul romanesc de restaurant bun. Discutia a pornit de la topul facut de cititorii metropotamului cu cele mai bune locuri de iesit din bucuresti si concluzia a fost ca "romanii inca se inghesuie la unde e mult, bun si eiftin". Ceea ce e adevarat pentru ca nu exista metalitatea de a iesi la un restaurant sa mai schimbo o vorba doua  ... ci vii sa mananci.

Personal am fost nitel dezamagit - nu am nimerit niciun loc intai. Am prins vreo 2 locuri doi in schimb. Din experienta personala si auzite de la prieteni nu prea inteleg ce cauta unele locatii in respectivul top. La mama - locul doi la cel mai bun restaurant romanesc? Am fost de vreo doua ori si nu m-a impresionat mancarea. Nici atmosfera nu pot spune ca ma incanta ... asta sa fiu asa diplomat. Locul intai este al Carului cu Bere care desi merita un loc in top ... sunt sigur ca nu merita tocmai pe cel cu medalia de aur.

In general sunt pe doua mood-uri cand ies la un restaurant - imi este foarte foame si vreau sa mananc ceva urgent (cand conteaza portia ... banul si atmosfera)  sau cand am chef de mers intr-un loc special si intins la vorba si vin (locul si atmosfera determina castigatorul).

Overall anul trecut cred ca am mers pe la doua duzini de restaurante pe baza recomandarilor facute de prieteni ... si nu pot spune ca am fost dezamagit. La unele ajungeam chiar in fiecare saptamana.

Concluzia? Daca am de ales intre bun si mult .. ma duc la bun. Nu e chiar asa o diferenta mare la portii si in general atmosfera e cea care conteaza. Adica nu vacarmul de la Carul cu bere / City Grill / Mama etc.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări Populare

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…