Treceți la conținutul principal

Gamingu' incotro?

Istoria jocurilor digitale (m-am gandit mult sa le zic electronice sau pe calculator) pare sa fie una ciclica. Dupa o perioada lunga de timp de evolutie si progres, pare-mi-se ca tot la origini ne intoarcem. Sau, cel putin, spre directia aia ne indreptam.

Am plecat de la jocurile casual (platformere & puzzle-uri) si am ajuns la cele hardcore (shotere, moba si mmo-uri), dar tot spre cele casual ne indreptam. Piata de jocuri mobile explodeaza de la un an la altul. Jocurile ce apar pe console si PC sunt din ce in ce mai usoare - niciun producator nu vrea sa aiba jucatori frustrati ca jocul este prea greu.

Dar jocurile sunt facute sa fie grele. Sunt facute sa te chinui la ele. Satisfactia e mai mare cand "bati" un joc greu. Totusi, timpul ala s-a dus. Viitorul este mobile si casual. Piata e mai mare si jucatorii sunt mai usor de multumit. Si un jucator multumit este unul care o sa mai scoata din portofel 30-50 de euro ca sa mai cumpere si versiuna a XII-a a jocului sau nu stiu ce DLC.

Se mai fac jocuri hardcore, dar si ele ofera o portita de scapare pentru cei care doresc instant gratification. Lipsa timpului te face sa devii mai atras de quick boosterele pe €. Lipsa timpului te muta din fata consolei/pc-ului in fata telefonului/tabletei/web games-urilor. De la o varsta incolo nu mai ai timp sa grind-uiesti ca studentul in sesiune. Time is money. Mai ales cand este al tau.

De acest motiv cred ca incet incet o sa ne indreptam spre platformele anilor 80' pe ceva mobil. Casual si usor de jucat in timpii morti. Care noi? Noi ca descedenti ai HC-urilor si 486-urilor. Noi astia care in curand sau deja am schimbat prefixul. Noi vechii gameri. The only gamers :)

In amintirea acelor vremuri, sambata ma duc la Bloggers Lan Party - editia II, este un eveniment susținut de Romtelecom, Asus, Bitdefender Antivirus, EvoMAG și ROCCAT.

Adaugati si voi in joc nihasa ... daca vreti sa fim prieteni :)
Ma duc sa ma joc tanculete (World of Tanks). Ce? Cel cu reclamele la tanchist.ro Cel pe care il joc de cand era in beta .... acum vreo 2 ani. Cel in care mi-am cumparat un tac de 30 de euro (Lowe) desi jocul este gratuit. Dar ce tanc frumos. Chipesenia intruchipata!

Vrei sa participi si tu bloggere? Vezi ca azi e ultima zi. Toma are mai multe detalii despre ce trebuie sa faci. Sa turam putin motoarele Lowe-ului, SU152 si KV-1-lui. Daca am si niste credite ... poate prezint lumii si IS152 :)

Dar ce am scris mai sus ramane in picioare. Viitorul e casual. Hardcore-ul ramane sa il privim la televizor - eu chiar ma uit la competitii de esports cu o mai mare inversunare ... acum ca nu am timp sa ma joc respectivele jocuri.

Comentarii

  1. Aviz, jocurile anilor 80 erau endless si chiar foarte hardcore, cele de pe sistemele rambo ( :))) asa erau in Romania ) tindeau spre endless 1v1, iar apoi nes-urile (terminatorul nostru) cu jocuri care aveau un final, destul de infernal sa ajungi la el.

    Nu stiu ce ai jucat tu pe vremea aia, dar tin minte cu savoare jocuri precum Battletoads, Ninja Gaiden si Mario (cel in care terminai jocul si de alegeai sa continui crestea nivelul monstrilor, astfel in urmatorul nivel a lumii 1-1 in loc de papagali daia veneau broastele direct si tot asa, ajunganduse la un nivel destul de deprimant de jucat).

    Lista poate continua cu jocuri ce nu te iertau iar fiecare nivel deja intra in memoria musculara mai mult decat memoria vizuala, unele jocuri ce te pedepseau cu game over instant...

    Jocurile astea noi... Meh, sunt usoare, dar uitete la WoW spre exemplu, e un joc usor, dar daca alegi sa fi hardcore, lupta e crancena, cu bosi ce necesita pe putin sute de wipe-uri pe seara (ca sa evit un al 2-lea reply, eu vorbesc de progresul primei saptamani daca esti familiarizat).. Demon Souls si Dark Souls pe consola, Diablo hardcore (tot de primele patchuri) SC, Batman, Metro, si lista poate continua indisputabil...

    Da, e adevarat ca piata telefoanelor bubuie, citisem un articol deranjant cum ca femeile (desigur, hipsteri cu telefoanele) ajung si ele hardcore, dar de fapt se refereau ca joaca si ei foarte mult jocuri pe FB de pe telefon sau alte cacaturi de genul....

    In concluzie nu tin sa spun ca nu ai dreptate, hardcore-ul ramane sa il privim la televizor, dar asa e si fotbalul, toata lumea il joaca, dar pe teren tot 11 jucatori raman intr-o echipa ^_^, dar hardcore nu inseamna in acelasi timp e-sport.

    Multumesc de ai apucat acest paragraf, si-mi cer scuze de sunt greseli ortografice sau de sintaxa prin peretele asta binar...

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu iti multumesc ca ai comentat. Totusi jocurile alea eu le consider casual. Grele dar casual. Nu necesitau un grind permanent. Nu iti ocupau atat de mult timp precum astea mai noi unde poti sa bagi lejer 1000 de ore intr-un an.

    RăspundețiȘtergere
  3. Inteleg acum de fapt prin termenul hardcore unde bateai dumneata.


    Em crezut ca hardcore pentru matale inseamna oarecum o perfectie a miscarilor, pomenind e-sporturile, dar fara dar si poate si grindul permanent e o parte hardcore, dar cred ca ar fi mai degraba un kitch daca ala ar fi cu adevarat hardcore-ul... subliniez astfel majoritatea ( aproape toate jocurile chinezesti ).


    Spre exemplu eu am urat din rasputeri Lineage-ul ca era levelingu ala super boring, Mu Online sau Silkroad, intelegi oricum unde vreau sa ajung...


    Acum ca sa te "flamez" (ard, dar suna ciudat :D ); Sper ca hardcore-ul sa se duca inspre directia in care m-am referit si am inteles initial. Unul in care jocul e dificil dar necesita "knowledge and cunning" (am tinut neaparat sa folosesc engleza, iubesc mai mult cum se plimba cuvantul cunning in gura comparat cu «inversunare» sau alte sinonime romanesti)


    Iti recomand Dark Souls, e si pe PC, dar neaparat sa ai maneta si sa cauti un fix pe net pentru video, briliant jocul, m-a tinut conectat aproape 48 de ore fara mancare. Jocul ala defineste cu adevarat ce hardcore ar trebui sa insemne, indemanare, inteligenta si reactii (SI o doza foarte mare de rabdare si acceptare sa dai gres).


    ps: Nu am stiut de blogul tau, noroc cu g+, astept cu nerabdare urmatoarele articole.

    RăspundețiȘtergere
  4. Asta e un motiv pentru care mie mi-a placut foarte mult Guild Wars1 (si 2). Nu era grinding. Accentul era pus pe skillul jucatorului. In pvp toata lumea avea aceleasi arme si puteai sa iti faci personaj de pvp (lvl max si itemuri care toata lumea) in mai putin de 5 minute. Daca erai bun ... erai bun. Daca nu ... oricum nu te ajuta grindingul :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Ultimele vestigii ale civilizației noastre or să fie mașinile de la Charm Studio

50 de ani de acum înainte când or să vină niște hamsteri din ăștia verzi care vor să facă primul contact și vor descoperi cu surprindere că am reușit să ne ducem dracului cu toții, ce credeți că o să mai stea în picioare pe planeta asta? Exact! Mașinile de la studiourile de videochat.

Parcate în aceleași loc de vreo doi ani, ele sunt mărturie a impotenței noastre colective sau mai bine spus a primăriei sau cine naiba e responsabil cu ridicarea mașinilor abandonate pe trotuar. Este imposibil să nu poți face nimic în acest sens tu oraș de reședință pentru Catredală!

Dar nu despre asta doream să scriu, am un challenge pe a fi sau a nu fi lepră pe care cumva aș vrea să îl câștig, ci despre stilul glam de videochatistă.

Dacă te-ai uitat la o reclamă la videochat, le-ai văzut pe toate. Căprioara e puțin falită și abătută până când se hotărăște că vrea să devină colegă cu niște fete de o frumusețe îndoielnică chiar și după niște standarde 144p. Ăla e declic-ul care practic îi schimbă viața …

Dă-i peste bot cu video-ul ăsta când mai zice "pe vremea mea..."

Cazurile extreme de pe vremea mea le vezi anual prin jurul zilei mele de naștere când aproape-centenarii de peste tot îl plâng pe Împușcatul pentru că "era rău, dar măcar aveai serviciu și casă asigurată', dar alea mai ușoare le vezi ori de câte ori se vorbește de generația asta nouă care vine din urmă: gen z.

Multe reproșuri referitoare la cum ăștia tineri fac lucrurile diferit față de cum le-am făcut noi sunt destul de pertinente și relevante contextului actual de îți-măsor-valoarea-în-like-uri-și-subscriberi, dar sunt destule cazuri de gratuități specifice generation gap-ului.

Eu când eram mic mă jucam pe stradă și stăteam afară toată ziua. Țevi cu cornete, bărcuțe în băltoacele interminabile, bombe cu carbid și alte nebunii din astea! Dar uit că pe vremea aia trecea o mașină la 20 de minute pe stradă sau de câte ori a fost pupată cine știe ce icoană de nu mi-am pierdut vederea printre toate bombele în țevi de PVC date.

Ca să nu mai cad în capcana asta sau ca să îmi fie ma…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…