Treceți la conținutul principal

Review film: Thor 2 - Intunericul

Aseara in randul 6 la Romtelecom IMAX asteptam cu interes relativ scazut sa vad noul Thor. Primul a fost destul de meh (link la review) pentru ca ii lipsea maturitatea unui film cu supereroi - concluzionam eu glorios. Asa ca ieri m-am dus mai mult pentru ca sunt fan al filmelor de gen.

Noul Thor este mult mai bun ca cel din 2011. Mai amuzant, mai sarcastic, mai demn pentru un zeu al fulgerelor.


Povestea este destul de buna si nu bate pasul pe loc prea mult. 3D-ul este decent si util pentru genul asta de film, desi nu reprezinta o intreaga bila alba pentru experienta generala - poate doar un sfert spre jumatate de bila.

Glumele au fost bune si sala plina ochi a ras cu pofta de cateva ori. S-a si aplaudat, desi nu inteleg de ce - nu aterizam nicaieri. Daca e sa tragem o linie, eu zic ca merita vazut chiar si de cei ce nu sunt Marvel fans. Este usurel, iar cele 2 ore trec destul de repede si placut.

Fara sa va dau spoilere, am vreo 2-3 lucruri de spus. The Avengers sunt niste marlani: puteau sa dea si ei o mana gratuita de ajutor. Inteleg ca iti trebuie bani buni sa ii reunesti, dar macar acolo o maslina puteau sa dea si ei de obraz.

Nu plecat dupa generic. Mai sunt vreo 2 secvente de vreo 6-7 minute care te pregatesc pentru Thor 3 si poate Avengers. Eu am plecat dupa prima secventa pentru ca ... pitong. Cine a mai pomenit 2 secvente dupa credits?

Imi place foarte mult cum se negociaza acum contractele pentru sansa de a aparea in filmul urmator: iti iau personajul ostatec si daca ceri prea multi $ .... poate foarte usor sa moara. Esti rezonabil si mai ieftinache ... ia uite ce evadare frumoasa ti-am pregatit in Thor 3 :))))

Trailer:



interesant thumbnail al trailerului *smile*

Si cam asa se situeaza in acest moment rating-ul filmului:

7.7/10-IMDb
70%-Rotten Tomatoes

Bunicel!

Comentarii

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…