Treceți la conținutul principal

In cautarea simplitatii

Ieri mi-am dat seama ca s-au implinit 9 ani de cand am blogul asta, moment in care mi-am zis ca e cazul sa schimb ceva la el. Template-ul era cel mai usor lucru de modificat. Vorba vine, pentru ca pe Blogger (da, tot pe blogger sunt) chiar este o provocare sa gasesti o tema decenta. Toate sunt incredibil de hidoase si nostalgice dupa anii 2000. Chiar m-am gandit sa ma mut pe Ghost (the new cool kid in blogging), dar cumva cumva s-au aliniat planetele, pentru ca cineva chiar a scos o tema decenta de Blogger.

E drept ca aduce foarte mult a Medium, dar cred ca acesta e si motivul pentru care imi place atat de mult. Cum sa nu-ti placa cum e desenat si gandit Medium? Este perfect pentru content. Fara briz-briz-uri sau alte lucruri care sa iti distraga atentia. Fara o mie de widget-uri pe care doar owner-ul le apreciaza. Fara sa incerce sa iti mai fure un pageview. 

Este cum ar trebui sa fie un site de content. 

Un printscreen pentru posteritate

Si pentru ca tot am schimbat template-ul, am renuntat si la Google+ Comments. Oricat de mult imi placeau, e dificil sa treci peste eternele probleme pe care le aveau. Nu vorbesc de "iti vinzi sufletul Google-ului", pentru ca n-am o problema cu aia, ci despre bug-urile dospite prin sistemul de notificari. Sistem care mai mult nu functiona. 

Si cu asta am motivat schimbarile de pe blog. Ca intotdeauna, parerea voastra este importanta si apreciata. Feedback is 50!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Prăjeală românească

Am citit (link) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei

10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!!

De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat.

Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta?

Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani.

În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul electric ș…