Treceți la conținutul principal

Sportul vazut in 4K

Infrangerea dezastruoasa a Brazilie am vazut-o pe un televizor 4K, iar dupa am avut un fel de epifanie. Pentru o fractiune de secunda, bot in bot cu televizorul, putin "intoxicat" de la bere, am avut un fel de out of body experience. N-am vrut sa zic ca am simtit ca sunt acolo, pentru ca modul in care era filmat nu iti dadea o senzatie - sa-i zicem - naturala. Erai mai mult un observator, nu un participant. Fapt care m-a bucurat pentru viitorul care se intrevede.

Deceniul asta pare sa fie un punct de cotitura pentru sportul televizat. Dupa 70 de ani in care s-a tot incercat recreerea a ceea ce vezi pe stadion, acum facem pasi catre construirea unei noi experiente - a ceva ce este uman imposibil de experimentat: un nivel de detalii pe care ochiul meu nu poate sa il perceapa in realitate, incetinirea fazelor critice atat de mult de zici ca esti in Matrix, perspectivele Bird's-eye view sau conectarea sociala cu toti ceilalti privitori ai evenimentului respectiv.

Nu am auzit pe nimeni sa se planga de noile schimbari, poate pentru ca nici nu constientizam sfarsitul primei filozofii dupa care s-a ghidat sportul televizat. Poate ca nici n-ar trebui sa fim nostalgici dupa acest mod invechit de a trasmite live ceva, dar cumva am ajuns la aceste concluzii abia ieri - asa ca m-am gandit sa le astern pe blog.

Referitor la trasmisile 4K, e doar o problema de timp pana cand noua tehnologie este asimilata suficient incat sa o faca rentabila. Zic asta pentru ca am aflat ca e destul de scump sa iei drepturile pentru trasmisiuni live 4K de la Cupa Mondiala. Cu toate astea, finalele or sa fie trasmise live in 4K in UK & US. In Romania...
Înregistrările în format 4K Ultra HD de la campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2014 din Brazilia pot fi vizionate în magazinele Sony Center, Altex, Media Galaxy și Domo din București și din țară.
Adaug eu ca tara ala e de fapt Cluj. Sorry guys. Trebuie sa ma credeti pe cuvant.

CC - Agência Brasil

Cat despre televizorul pe care am vazut meciul si secventele de care vorbeam mai sus, era un Bravia X9. Nu stiu cat de relevant este discutiei pentru ca nu am competentele necesare sa fac review-uri de televizoare, dar sunt convins ca oricum se gasea cineva care sa intrebe modelul.


Si in loc de incheiere adresez o intrebare retorica: Toate briz briz-urile vin sa completeze spectacolul care se intampla pe teren sau doar sa il inlocuiasca?

Comentarii

Populare în ultima săptămână

O plimbare prin Bucuresti in 1993

Am dat întâmplător pe YouTube de video-ul de mai jos și m-am uitat captivat la cele 36 de minute de plimbat prin jumătate de București. Ceva ce azi, 26 de ani mai târziu, intră în zona legendelor urbane.

Dar să nu fiu absurd, un sfert de secol nu e o perioadă de timp neglijabilă. Cu siguranță optimiștii vor vedea bunăstarea așternută peste Capitala în tot acest timp, la fel cum pesimiștii vor spune ca de fapt nu prea s-au schimbat atât de multe lucruri încât să nu mai recunoști orașul.

Și cred că e un lucru care ține de vârstă. Pe YouTube ăi mai tineri tindeau să fie mai des în prima categorie, iar ăștia mai bătrâni în a doua.

Să ne întoarcem totuși la clip.



Ziceți și voi: s-a schimbat suficient de mult orașul în tot acest timp?

ps. Deși seamănă, în locul pasagerului nu e Florin Călinescu.

6 poze de la Haagen-Dazs Gallery!

Acum vreo 3 săptămâni s-a mai bifat o premieră în catalogul consumerismului: am cumpărat o cameră foto fix în ziua în care s-a lansat în România. Probabil ca aș fi făcut precomandă dacă exista opțiunea asta, dar așa m-am prezentat regulamentar la ora 9 dimineața la F64 să o testez, iar apoi seara am trecut să îmi iau tichetul de admitere în clubul GRist-ilor. Auzisem multe lucruri bune despre Ricoh GR II așa că mi-am zis că nu am cum să dau greș cu versiunea a 3-a.

De atunci o tot testez sau mai bine spus mă testează ea pe mine, nu cred că s-a convins din prima că am înțeles despre ce e vorba asta cu snapshot-urile. În weekend cu familia m-am înțeles bine cu ea, dar abia aseară la evenimentul celor de la Haagen-Dazs am căzut la pace.

Am tras vreo 36 de poze de zici că eram pe film, iar astea 6 mi-am zis că le dau și pe blog. Tot nu sunt ce trebuie pentru că am ținut timpul de expunere prea jos (1/30), dar rezultatul e unul care mă mulțumește mai ales că efortul de post-procesare a fos…

Reciclatul e pentru fraieri

Au trecut mai bine 3 ani de când mi-am propus să reciclez tot ce se poate recicla. Trei ani de reciclare selectivă și mers aproape lunar la pubele din cartier. Ani în care mi-am dat seama că trebuie să fii destul de fraier să faci asta în Sectorul 4 al Capitalei.

Pe la început aveam pubelele peste bulevard la vreo 450 de metri de bloc. După vreo trei-patru luni au dispărut și au apărut altele la vreo 600 de metri, tot pe partea ailaltă a bulevardului. Nicio problemă, am gamba frumoasă și pot să car sacul lui Moș Crăciun în spate. E mai greu cu sticlele de bere, dar fiecare viciu se plătește cumva.

Nu trece un an, iar REBU pierde contractul de curățenie în favoarea ADP-ului. Ce înseamnă asta pentru fraierică ăsta cu reciclatul? Păi timp de vreo jumătate de an nu mai există nicio pubelă de reciclare nicăieri în zonă/sector. Vreo două luni n-am avut nici coșuri de gunoi pentru că REBU a plecat ca o nevastă supărată din relația asta cu Sectorul 4, adică cu tot ce a avut și n-a avut.

Au f…