Treceți la conținutul principal

Cand ca ai cunoscut ultima oara sfidarea?

Iti imaginezi cum e sa treci in fiecare zi pe langa un obiect care iti aduce aminte de un abuz? Un obiect care pur si simplu te sfideaza, care te face sa te gandesti de ce eu? Nu iti imagina ca este ceva care iti schimba viata, dar e un lucru marunt cu care trebuie sa traiesti in fiecare zi. Eh. Pentru mine acest obiect este o bicicleta ponosita legata de aproape doi in scara blocului de balustrada.

Legata asta e mai mult incatusata, pentru ca nu s-a miscat de acolo in toata aceasta perioada. Cum stiu asta? Dupa o anumita perioada am inceput sa ii fac semne pe saua acoperita de praf, semne care inca le poti admira si acum. Practic este o bicicleta abandonata. Pai si de ce ma $£^%^%$ pe mine grija de ea?

Eu sunt victima a doua biciclete furate. Legate regulemtar cu lant. Una s-a evaporat intr-un camin din Tei pe la etajul 7, iar alta chiar in blocul in care locuiesc de atatia ani. Bloc de la care am pretentii, avand pozitionarea centrala si sfera de activitate a majoritatea locatarilor. Mai jignitor e cum mi-a fost furata a doua bicicleta: am dat o tura de dimineata, am legat-o de balustrada din bloc, m-am dus sus sa fac un dus si sa mananc ceva, am coborat doua ore mai tarziu ca sa o descoper pierduta pentru eternitate.

Nu asta e definitia sfidarii? Sa vezi in fiecare zi cum o bicicleta sta bine merci de balustrada unde tie ti-a fost furata in doar 2 ore o bicicleta la fel de uzata? Pai cum sa nu te frustrezi putin? Cum sa nu iti strici putin ziua de fiecare data cand cobori cu liftul? Eh. Sa nu dramatizam. E o poveste pe care eu cel putin o gasesc amuzanta, genul ala de amuzant din filmele de comedie, de asta am si ales sa o impartasesc pe blog (IRL am mai impartasit isprava asta).

End of rant..

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Opinie nepopulară legată de mersul la vot

Problema asta cu îndemnurile de a ieși la vot stă în faptul că se fac între ăia care oricum ies la vot.

- Ieși la vot pentru că zeci de motive pertinente! - Da! Ce bine ai zis-o, ia-ți like-ul bine meritat. Ne vedem la vot.  - Ce mișto, uite câte like-uri am și oameni care zic că vin la vot. Sigur de data asta o să fie altfel. 
Doar că nu e. 
Se va ieși la vot ca și până acum. 
Până la ora zece deja au votat jumătate dintre morții satelor românești și aproape toți ăia care încă sunt în viață. La ora 13 avem deja primele sondaje care prevestesc nepăsarea ăstora de pe comercial. 
Dar cum se poate așa? Doar am dat cu toții like și share. 
Nu chiar.  Prințesa de pe Instagram n-a promis nimic de gen, nici măcar într-un story. Dani Mocanu era prea preocupat să mai cumpere 2-3 uniforme de mascați pentru următorul său hitJumătate din ăia de 18-19 ani n-au timp pentru că trebuie să facă un videouri în care să numere greșelile noii piese 5Gang. Studenții sunt prea mahmuri după o seară de pomină în …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.