Treceți la conținutul principal

Wishful thinking romanesc: fura responsabil

Fie ca e vorba de agentii Anaf atacati cu pietre in Vama Veche, fie ca e vorba de micile restaurante inchise abuziv pentru sume derizorii (ce mai inseamna acolo 1.596,72 lei), romanii nu vor sa vada micii gainari pedepsti.

Pai de ce ei cand aia mari care fura milioane raman nepedepsiti?!!? Nu conteaza ca aia mici cumulati pot sa iti fure mult mai mult ca cei cativa giganti corupti, ideea e ca daca ii opresti pe aia mari... totul o sa fie bine.

Ca strain vei intelege instantaneu aceasta situatie daca te prinde nevoia pe la Universitate. Imediat de la intrarea in toaleta publica esti intampinat de acest suport de hartie igenica. In stanga lui intr-o incapere inchisa auzi voci de femei care susotesc - desi nu mai functioneaza programul cu plata, femeile respective au ramas pe acelasi post. In dreapta, intri in zona de lavoare si pisoare. Langa pisoare te asteapta cabinele. (Descriu asta pentru cei care nu sunt familiari)


Furtul responsabil de hartie igenica: poti sa iei cat vrei tragand de ea, dar nu poti sa o iei deja impaturita.

Ce iti spune tie ca strain acest aranjament de cand lumea ? Ca romanii sunt niste oameni perfect calculati. Iti iei cata hartie igenica ai nevoie anticipat. Nu ne jucam cu lucruri variabile - pentru ca in cabine nu gasesti hartie igenica.

Iti arata loialitatea personalului care transcende dincolo de necesitatea lor pentru postul respectiv - acest lucru e de obicei mai vizibil in interactiunile cu statul. Cu toate ca numarul de angajate pe cap de pisoar e unul de recolta record, sapun tot n-ai. Nici hartie igenica. Si nici apa nu prea se trage pe la jumatate din instalatii.

Te invata ca in tara asta nu se tolereaza furatul usor. Vrei sa furi ceva? Trebuie sa muncesti putin pentru asta, ca doar asa capeti respectul nostru. Inveti astfel destul de repede si faptul ca aceleasi trucuri vechi de cand lumea... inca functioneaza. Flexibilitatea si adaptabilitatea nu sunt cele mai raspandite atuuri.

Macar au incercat sa opreasca faimosul hot de hartie igenica...

Si toate astea le inveti in mai putin de 60 de secunde petrecute in toaletele publice de la Universitate. Maine poimaine o sa va zic ce alte lectii de viata inveti in cele de la metroul Piata Unirii.

Comentarii

Populare în ultima săptămână

O plimbare prin Bucuresti in 1993

Am dat întâmplător pe YouTube de video-ul de mai jos și m-am uitat captivat la cele 36 de minute de plimbat prin jumătate de București. Ceva ce azi, 26 de ani mai târziu, intră în zona legendelor urbane.

Dar să nu fiu absurd, un sfert de secol nu e o perioadă de timp neglijabilă. Cu siguranță optimiștii vor vedea bunăstarea așternută peste Capitala în tot acest timp, la fel cum pesimiștii vor spune ca de fapt nu prea s-au schimbat atât de multe lucruri încât să nu mai recunoști orașul.

Și cred că e un lucru care ține de vârstă. Pe YouTube ăi mai tineri tindeau să fie mai des în prima categorie, iar ăștia mai bătrâni în a doua.

Să ne întoarcem totuși la clip.



Ziceți și voi: s-a schimbat suficient de mult orașul în tot acest timp?

ps. Deși seamănă, în locul pasagerului nu e Florin Călinescu.

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Reciclatul e pentru fraieri

Au trecut mai bine 3 ani de când mi-am propus să reciclez tot ce se poate recicla. Trei ani de reciclare selectivă și mers aproape lunar la pubele din cartier. Ani în care mi-am dat seama că trebuie să fii destul de fraier să faci asta în Sectorul 4 al Capitalei.

Pe la început aveam pubelele peste bulevard la vreo 450 de metri de bloc. După vreo trei-patru luni au dispărut și au apărut altele la vreo 600 de metri, tot pe partea ailaltă a bulevardului. Nicio problemă, am gamba frumoasă și pot să car sacul lui Moș Crăciun în spate. E mai greu cu sticlele de bere, dar fiecare viciu se plătește cumva.

Nu trece un an, iar REBU pierde contractul de curățenie în favoarea ADP-ului. Ce înseamnă asta pentru fraierică ăsta cu reciclatul? Păi timp de vreo jumătate de an nu mai există nicio pubelă de reciclare nicăieri în zonă/sector. Vreo două luni n-am avut nici coșuri de gunoi pentru că REBU a plecat ca o nevastă supărată din relația asta cu Sectorul 4, adică cu tot ce a avut și n-a avut.

Au f…