Treceți la conținutul principal

Film Romanesc: Un etaj mai jos (2015)

De fiecare data cand ma duc sa vad un film romanesc, incerc sa nu il compar cu o productie hollywoodiana. Stiu ca Europa are alta scoala de film, stiu ca Europa de Est are specificul ei, dar involuntar comparatia ajunge sa se intample.

Lucru care nu este deloc benefic pentru scoala europeana new age de film: au prea multe cadre lungi in care nu se intampla efectiv nimic atat in primplan cat si in fundal, filmele se termina prea brusc si in general fara ceva spectaculos/memorabil si happy endingul lipseste, la fel si morala care ar trebui sa te insoteasca pana acasa si sa salasuiasca cu tine mai bine de cateva minute.

Iar cu filmele romanesti treaba sta si mai nisat, il vezi si apoi vine cineva sa te intrebe ce a vrut sa zica autorul. Noroc cu dresajul de la limba romana ca incepi sa despici firul in patru si sa scrii instinctiv patru pagini de rezumat. Nu stiu de ce ne place sa ne complicam astfel.

Add caption

La invitatia celor de la UniCredit, am vazut aseara Un etaj mai jos (noul film al lui Radu Muntean) si mi-am readus aminte de toate aceste lucruri. Dupa o ora si jumatate, finalul a venit atat de brusc incat putea la fel de bine sa se termine dupa primele 10-15 minute.

Ulterior mi-am dat seama ca este ceva gresit cu mine pentru ca la Q&A-ul cu regizorul si echipa de filmare, majoritatea oamenilor din sala pareau multumiti incantati de acest final anticlimactic. A avut o domnisoara tentativa de a isi exprima dezamagirea legata de finalul filmului, dar a fost repede pusa la punct cu mistouri culturale.

Trailer mai jos:



Un etaj mai jos este o realizare mai fericita a curentului acesta new age romanesc si il recomand tuturor fanilor genului. Ghiolbanilor hollywoodieni asemanatori mie nu le-as da unda verde pentru a merge de pe 18 septembrie sa il vada. Pur si simplu nu o sa fie o experienta placuta, chiar daca este filmat destul de bine si actorii joaca binisor.

Inca astept filmul ala romanesc care sa aduca echilibru intre filmele facute aparent doar pentru Cannes si comercialul idiot pe care il vezi la televizor cu titlu de comedie.

Comentarii

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…