Treceți la conținutul principal

Tipuri de oameni care merg la teatru

Tipuri de oameni care merg la teatru

Tot mergând la Sibiu în fiecare an la festivalul de teatru, care între noi fie vorba nu e de ratat, am observat că oamenii pe care îi văd în sală se împart în câteva categorii distincte. Fiecare cu bile albe și bile negre. Mai jos încerc să creionez aceste tipuri:

Cunoscătorul - Merge la cel putin 10 spectacole pe an de câțiva ani. Știe cam tot ce se învârte în zona asta culturală și are cele mai proaste recomandări pentru categoriile următoare. Nu o face cu răutate, dar ce apreciază el la un spectacol poate să fie înțeles doar de alți cunoscători. În general sunt simpatici și nu deranjează în sală.

Profanul - Cel care merge ocazional la teatru, dar nu are cunoștințe atât de vaste. E un om simplu care apreciază cu precădere teatrul acela pentru popor. Recomandările lui sunt cele mai sigure, pentru că spre deosebire de Cunoscător, nu îi este frică să zică că n-a înțeles sau nu i-a plăcut un spectacol. Nici el nu deranjează.

Masochistul - Este cel care va aștepta întotdeauna pauza pentru a pleca de la spectacol, dar până atunci se agită ca un leu în cușcă. Verifică telefonul, bate din picior, se uită la ceas... doar 3 minute au trecut. Se uită în jur, se uită lumini, studiază intens o parte din scenă unde nu se întâmplă nimic, la dracu! cum a trecut doar un minut? #repeat. Îl doare, dar nu pleacă nici mort până la pauză.

Plictisitul - N-are chef de teatru, n-are chef de piesă , dar nici nu s-ar ridica să plece. Se crăcănează pe scaun și își dă niște mesaje cu cineva. Ocazional uită să își dea telefonul pe silențios sau dacă îl are pe silențios are hackul ăla de căcat care transformă flash-ul telefonului în lumină de notificare. Bifează spectacolul pentru că probabil e cool și prietenii de pe internet vor aprecia poza de după. E de la sine înțeles că deranjează.

Naivul - Ăsta e cel care crede că dacă acasă plodul nu poate să stea locului o oră, atunci cu siguranță poate să facă asta pe întuneric la teatru. E un dezastru ambulant. Umblă cu un milion de genți și jucării după el și este o mașină continuă de "Șșșșș!!!". Niciodată nu rezistă până la final și mai des decât ai crede pleacă din cauza spectacolului, nu din cauza chițăitorului mic. Interzis copiilor sub 16 ani chiar înseamna ceva în teatru - după cum află și ei destul de rapid.

Eficientul - Este o versiune de toate de mai sus, dar care are alergie la aglomerație. Cum s-a încheiat piesa se ridică și o tulește spre ieșire. Nu așteaptă să se termine nici măcar primul rând de aplauze, el trebuie să plece în momentul ăla. Cu cât e mai în mijloc poziționat, cu atât vrea să plece mai repede. E ruda apropiată a super-eficientului care pleacă fix în ultimele 5 minute din piesă.

Vânătorul - De vampiri, de lighioane, dracu știe! E într-o misiune. O cruciadă împotriva răului care a început cu niște mititei, salam de Sibiu (oarecum ironic) sau ceva cu mult usturoi. E greu de dibuit în sală, dar tot timpul îi simți prezenta și știi că este aproape.

Somnorosul - Probabil cel mai puțin deranjant, somnorosul se lasă vrăjit de jocul actorilor și trece în tărâmul viselor. În general nu deranjează. Stă cuminte chircit până când se trezește brusc. Știe că a făcut ceva rău dar nu se poate abține. În 2 minute iar e în tărâmul viselor. Un somn bun îți dă energie așa că la final e cel care aplaudă cel mai mult.

Aplaudacul - Indiferent de cât de bună sau nu este piesa, el va aplauda 5 minute în continuu. E cel care nu se oprește nici când actorii s-au săturat să mulțumească. E to timpul cel care la final mai încearcă să pornească un sir de aplauze. Câteodată se trezește și în timpul piesei să lovească însetat mâinile crezând că s-a terminat. E parca într-o cursă cu alții ca el. El trebuie să fie primul care începe șirul de mulțumiri.

Și cam astea sunt principalele tipuri de oameni pe care le-am văzut toții anii ăștia la teatru. Sper că n-am uitat pe cineva anume. Unii rămân toată viața într-o categorie, alții sar de la una la alta în funcție de spectacol, dar în principiu cam așa acoperi 95% din cei care vin la teatru. Deși mai tot timpul sunt în  zona profanului, recent m-am trezit și vânător. E rușinos da' n-ai ce face!

Comentarii

Postări Populare

Și tu ce ai făcut primăvara asta cu sacul de haine vechi rămas după curățenie?

Ieri am fost la lansare mai neobișnuită de magazin de haine. Empty Shop este locul ăla unde ajung toate hainele care au rămas mici, care nu mai sunt fashionable sau care sunt doar nebăgate în seamă și ajung să fie abandonate prin dulap cu anii. Chestia e că acele haine trebuie să le aduci tu de acasă.  Ariel le spală, iar Nepi (Promenada) și Let's do it Romania le vor dona unor oameni care le vor aprecia mai mult decât ai făcut-o tu în ultimul an.

Toată treaba asta se întâmplă în următoarele 2 săptămâni (18 aprilie) în mai mult de o duzină de centre comerciale din București și țară deținute de Nepi. Lista exactă nu o am, dar presupun ca va apărea în curând pe site-ul/Facebook-ul celor de la Let's Do it Romania.

Înainte să scriu am căutat-o, dar m-am enervat repede și am ieșit când am văzut întrebări idioate de la useri de genul: dar chiar trebuia să fie numele în engleză? Pentru că de fapt doar cu asta au rămas după ce au citit despre inițiativă. Pun pariu că în scurt timp o …

În 28 de zile va dispărea o parte din istoria online-ului românesc

E vorba de forumul ComputerGames.ro care zice stop joc după 21 de ani de activate. Acum 3 zile anunțau că închid doar site-ul, dar acum câteva minute au zis că și forumul este în ultima lună de viață. Păcat.

De fapt nu e vorba de păcat. Nu pot să zic asta în condițiile în care n-am mai intrat pe forum de 7-8 ani să postez sau să citesc ceva care să nu fie în zona de publicitate. E vorba de nostalgie pentru al 2010-lea user de pe forum este al meu și acum la sfârșit de an își sărbătorea majoratul. 
Dar asta e. Se mai închid și site-uri pe care le arhivai în perioada dial-up-ului pentru a le citi a doua zi în liniște. Sau site-uri care au dat prima generație de bloggeri cu mulți ani înainte ca acestea să existe efectiv. Sau site-uri unde ai cunoscut o grămadă de oameni pe care nici nu ai idee exact cum îi cheamă, dar pe care i-ai avut aproape în toți acești ani. 
Dar deja o dau în melodramatice inutile fără să ating adevărata drama cu închiderea CG-ului: după 16 ani de căutări și tot n…

Mi-am luat o perie electrică de curățat cu 7 capete interschimbabile

Precum săracii, eu încă îmi fac singur curățenie în casă. Nu zic că nu m-a tentat niciodată să angajez pe cineva să se ocupe de aspectul ăsta, mă gândesc la asta de fiecare dată când fac curățenie, dar de aici până la a face ceva în direcția asta a fost cale lungă. Așa că acum vreo 2 luni am fost prevăzător și mi-am luat scula din poza de mai sus pentru a ajuta la curățenia de primăvară.

Inițial mă gândeam să iau un accesoriu de bormașină, dar după ce am chibzuit nițel și mi-am adus aminte că sunt singurul bărbat din București care nu are o bormașină în apartament, am decis că o sculă specializată e mai ok pentru curățatul prin casa.

După un scurt research care a venit cu o singură concluzie - nu lua peria electrică cu braț lung de pe site-urile de teleshoping - m-am decis pe Belle Hand Held Electric Cleaning Brush. Sau mai bine spus pe produsul din imaginile de mai sus pentru că Belle-ul meu este o copie chinezească a unui produs pe nume Metapo PS 200 de care nu sunt sigur că nu e ș…