Treceți la conținutul principal

250 de zile de reciclare selectivă


New Year's resolution-ul meu de anul ăsta a fost să reciclez selectiv tot ce folosesc în casă. O idee ce părea puțin complicată la început, dar care s-a dovedit extrem de simplă pe parcurs. Am pornit prin mă informa ce e de reciclat și ce nu este. Greu de scos informațiile astea, toate site-urile despre reciclare cumva omit sau ascund foarte bine această secțiune. În următorul paragraf concentrez tot ce am învățat:

Plasticele din categoriile 1,2 și 5 se reciclează. Categoria se găsește foarte ușor în triunghiul de reciclare prezent pe fiecare ambalaj de plastic. Nu se reciclează CD-urile, DVD-urile și celelalte categorii. Hârtia se reciclează toată dacă nu este plastifiată, cerată sau contaminată de ulei/mâncare. Același principiu se aplică și pentru carton. Șervețele și hârtie igenică nu se reciclează. Dozele de aluminiu și conservele merg în recipientul pentru plastice odată ce le-ai clătit de resturi. Sticla la sticlă - asta e cel mai ușor.

Separarea deșeurilor o fac în casă în vreo 3 pungi mari de la Jumbo pe care le țin în balconul de la bucătărie unde oricum am spațiu berechet. Cam odată pe lună strâng suficient material pentru un drum la pubelele de reciclare selectivă. În general îl sincronizez cu un drum pe care oricum îl fac cu mașina ca să fie mai ușor pentru spate și orgoliul masculin.

Nu e nimic complicat și ajută să se umfle pipota în tine. Te face să te simți cu adevărat mai bun fața de ceilalți. Și chiar nu fac mișto. Parcă după te uiți altfel la vecinii care nu reciclează.

Am scris despre asta pentru că Doru m-a rugat să fac puțin zgomot pentru un proiect al unor prieteni de ai lui: inverde.ro. E vorba de un proiect care "își propune să realizeze la nivel național un sistem online de corelare a generării de deșeuri din HORECA și Retail cu posibilitățile de colectare de ambalaje ale operatorilor din branșă."

Cum ar spune americanul, face sens. Retail-ul și restaurantele au multe plastice și hârtie pe care o pot recicla cu succes. Să sperăm că o să prindă și va crește procentul de reciclare selectivă de la 6-7% la puțin mai bine. Nu zic nivelul Suediei cu 99%, ci măcar un 20% dacă scoatem în 2-3 ani tot e bine.

Ceea ce îmi aduce aminte că ar trebui să dau o fugă pe la pubelele de reciclare. Deja am vreo 35 de sticle de bere și cidru de care ar trebui să mă despart. Poate în weekend. 

Comentarii

  1. Am o curiozitate. De ce merge aluminiul la recipientul pentru plastice?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din câte știu eu, și aici sper să mă corecteze dacă mă înșel, oricum se face o triere manuală la centrul de reciclare. De asta și toate 3 pubelele sunt vărsate în aceeași mașină. Important pentru ei e să nu existe contaminare cu resturi de mâncare, ulei, etc.

      Ștergere
  2. Asta tot nu o inteleg, de ce le separam pe pubele colorate daca tot intra toate si se amesteca in acelasi container pana la o alta sortare...manuala.
    Cu toate astea eu tot le sortez si le pun in pubelele corecte :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru că ajung la stații de sortare unde sunt luate manual. Este mai ieftin așa decât să le iei separat și apoi să le sortezi manual ca să fii sigur că n-a pus cineva ceva greșit. Oricum trebuie sortate că nu toată hârtia s-a născut egală și la fel stă și treaba cu plasticele.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări Populare

Al Doilea Război Mondial și al său vlog săptămânal

Indy Neidell acum 4 ani a venit cu o idee genială pentru bărbați care au citit Sven Hassel în copilărie pasionații de istorie: un documentar cronologic pe YouTube pornit la comemorarea începutului Primului Război Mondial care săptămânal prezenta ce se întâmpla acum 100 de ani pe front. Practic e ca și cum ai urmări un mini jurnal de știri din timpul războiului.

4 ani mai târziu canalul are mai bine de 600 de video-uri care împreună au acumulat undeva pe la 145 de milioane de vizualizări, urmând ca acum în noiembrie să pregătească ultimul video odată cu terminarea războiului.  Primul video al proiectului a început puternic cu vreo 2.4 milioane de entuziaști, dar pe parcurs audiența s-a stabilizat pe la 140 000 de spectatori per episod.

Era de așteptat. Între cele două războaie, primul nu cred că este preferatul multora și scriind asta îmi dau seama cât de ușor poate să fie scos din context. Cu toate astea, cred că eram mai mulți care abia așteptam seria cu al Doilea Război Mondial să …

.calif se lansează la punct fix

Cele mai bune idei sunt în general extrem de simple și premizele de la care pleacă sunt pe înțelesul tuturor. Cam așa stă treaba și când vrei să faci o campanie mișto. Te gândești la niște insight-uri simple și încerci să construiești ceva mișto pe prima idee care îți trece prin cap. Idee care de mai multe ori decât e statistic acceptabil e și cea mai bună. Greul începe abia când vrei să convingi clientul de justețea cauzei tale.

Trecând peste produsele pe care le savurez ocazional cu plăcere, lucru care îmi place cel mai mult la Calif e că sunt fani ai ideilor astea simple. Îmi imaginez că discuția despre activarea de la Biz Seaside Camp a mers cam așa.
- Trebuie să facem ceva la camp că între timp ne-am rebranduit în .calif
- Punct. Punct și de la capăt. Punct fix. Hmmm.
- Ce mai e la punct fix? Săritura cu parașuta.
- Gata! Asta e.
- Luăm niște parașutiști să sară la punct fix.
.calif gen
- Haaahhahah. Haide să facem asta.  Și au făcut-o ieri.

Anul trecut livrau dill-uri și kebun…

Noroc cu datingul online pentru că altfel vedeam cupluri doar la zoo

Știu că nu s-a uitat nimeni aseară la #GospodarFărăPereche, dar aveți noroc cu mine că pot să vă fac un rezumat la ce se mai întâmplă în afara bulei. Ieri a fost prima emisiune unde gospodarii noștri single au dat pentru a nu știu câta oară cu realitatea crudă din zona de dating la țără. 

Oamenii noștri înainte de toate par să fie destul de muncitori. Unii cu mai mult noroc decât alții, dar în esență fiecare avea o curte îngrijită și o burtică de bere. Deci cumva înstăriți pentru că n-ai cum să fii sărac mort și să ai burtă de bere. Să faci burtă de bere este o investiție destul de mare de timp și bani.

Unii erau cu studii superioare, alții aveau ceva înclinații artistice, cert e că toți se curățau destul de bine într-un costum mai de Doamne-ajută sau măcar un trening din ăla mai bun. Personalități variate la fel de mult ca simțul umorului și al ridicolului pe care te aștepți să îl aibă o persoană care participă la o astfel de emisiune. Pe scurt, nici chiar Brad Pitts, dar nici Harve…