Treceți la conținutul principal

Am inventat un nou curent: reciclatul retroactiv


Weekend-ul ăsta m-am gândit că îmi era prea ușor, trebuia să merg la un super LAN Party #blp13, așa că am decis ad-hoc să îmi complic viața: parcă ar merge să fac puțină ordine în boxă. Maxim jumătate de oră maxim și totul e isprăvit - mi-am spus în gând când am coborât sâmbătă dimineața pe la 10. Eh...

Patru ore jumătate mai târziu, eram înfrânt. Obosit, cu început de febră musculară și cu doar o treime din munca necesară, am făcut o românească și am lăsat pe duminică restul. Ca să înțelegeți ce am găsit acolo, imaginați-vă că am descoperit rezerva strategică de borcane și sticle goale a nației noastre de români - pentru că se știe că un borcan nu se aruncă niciodată. Se ține acolo pentru altădată.

Sute de sticle și borcane frumos păstrate pentru acel moment când o să fie nevoie de ele.

Ei bine, n-a mai fost nevoie de ele de o groază de ani, dar asta nu le-a împiedicat să se strângă frumos în cei 20-24 de metri pătrați ai boxei. N-ai de unde să știi când ai nevoie peste noapte de 500+ borcane și sticle.

Cam atât estimez că am dus la pubela de reciclare. Ia și cară de i-a dat pedometrului cu virgulă - aproape 9000 de pași făcuți pe același drum pe care puteam să îl fac cu ochii închiși după câteva ore.

Am senzația că ai mei n-au aruncat niciodată vreo sticlă goală sau un borcan. N-aveau cum. Odată ce arunci un borcan e mai ușor să îl arunci pe al doilea, pe al treilea și așa mai departe. Începi să îți faci un obicei. Nu domnule. Au păstrat toate pentru acel moment când o să fie nevoie.

Așa că eu practic în weekend-ul trecut am făcut reciclare retroactivă. Am reciclat ani, poate zeci de ani, de sticlărie. Resursă inepuizabilă pentru societate ce stătea blocată la mine în subsol.

Nu mă laud, că deja mi-am luat doza de apreciere socială într-o postare pe Facebook pusă la cald, voiam doar să se consemneze măreață zi de 4 martie 2017 ca ziua în care o mie de gospodine au oftat într-o singură răsuflare și au fost reduse la tăcere într-o clipă.

Închei citând o astfel de doamnă care m-a văzut la pubela de reciclare cum balotam borcane: "Da' de ce mamă le arunci? Că sunt bune pentru dulcețuri și murături..."

#masacrulborcanelor

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Opinie nepopulară legată de mersul la vot

Problema asta cu îndemnurile de a ieși la vot stă în faptul că se fac între ăia care oricum ies la vot.

- Ieși la vot pentru că zeci de motive pertinente! - Da! Ce bine ai zis-o, ia-ți like-ul bine meritat. Ne vedem la vot.  - Ce mișto, uite câte like-uri am și oameni care zic că vin la vot. Sigur de data asta o să fie altfel. 
Doar că nu e. 
Se va ieși la vot ca și până acum. 
Până la ora zece deja au votat jumătate dintre morții satelor românești și aproape toți ăia care încă sunt în viață. La ora 13 avem deja primele sondaje care prevestesc nepăsarea ăstora de pe comercial. 
Dar cum se poate așa? Doar am dat cu toții like și share. 
Nu chiar.  Prințesa de pe Instagram n-a promis nimic de gen, nici măcar într-un story. Dani Mocanu era prea preocupat să mai cumpere 2-3 uniforme de mascați pentru următorul său hitJumătate din ăia de 18-19 ani n-au timp pentru că trebuie să facă un videouri în care să numere greșelile noii piese 5Gang. Studenții sunt prea mahmuri după o seară de pomină în …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.