O probă pe care aș vrea să o văd la show-urile de gătit: fă preparatul ăsta de 5 ori la fel


Când vine vorba de masa de prânz, sunt aventuros ca o găină. M-am obișnuit cu ideea că nu o să fiu dat pe spate de nimic ce aș putea să găsesc în meniurile de prânz ale restaurantelor din jurul biroului, iar când comand vreau doar să mănânc ceva decent care să îmi țină de foame.

N-am așteptări prea mari și tocmai de asta am refuzat cu stoicism să mă agit. Masa de prânz este o necesitate, nu o incursiune culinară. Așa că nu de puține ori s-a întâmplat să mănânc același lucru în fiecare zi din același loc pe durate îndelungate de timp. Chiar și câte o lună-două. Cineva din afară ar putea să zică chiar obsesiv, dar de fapt e vorba de lene și comoditate.

Toate ar fi bine și frumoase dacă profesioniștii bucătăriilor ar putea să fie constanți în ceea ce prepară. Nu vorbesc de mici variațiuni, ci de schimbări de-a dreptul radicale. Nu ai cum azi să îmi dai cantitatea X de mâncare, iar mâine să îmi dai jumătate. Azi faci preparatul Y cu morcovi și mâine îl faci cu țelină. Sau în loc în loc de carne de pui îmi dai de porc.

Nici nu mai vorbesc despre situațiile în care platingul nici nu se apropie de cel "obișnuit" sau atunci când carnea e mult mai bine făcută spre foarte bine, are mult mai mult din ingredientul Z sau nimic din altul. Astea sunt de la sine înțelese și cumva acceptat tacit.

Cu cât mâncarea e mai ușor de preparat cu atât o să o greșească mai mult. Puteam să jur până acum câțiva ani că nu ai cum să iei bani din gătit în România, ca să nu zic că ești bucătar sau mai nou chef, și să reușești să strici o ceafă de porc sau un șnițel cu cartofi prăjiți, dar mai mulți prieteni mi-au povestit întâmplări horror-amuzante pe subiectul ăsta.

Și se încăpățânează să gătească în continuare și nu le zice nimeni: băi băiete, dacă nu ești în stare să ții minte rețeta, pune-o pe o hârtie împreuna cu o poză cu preparatul final. Nu arată așa, nu o servești. La 3 preparate pe care nu le servești îți iei un făcăleț pe cocoașă. La 10 un șut în fund pe ușa deschisă. Aventura ta s-a încheiat. Predă tunica și apucă-te de altceva.

Ce rost are să te chinui inutil? Este evident că nu ești bun, că nu îți place - că altfel mă gândesc că depuneai puțin efort și în mod cert nu ești plătit atât de bine că altfel poate te motivai să faci asta pentru bani. De ce mai stai?

Singurii care au înțeles asta sunt șaormarii. Poți să mănânci 2 ani mai târziu și tot același gust și formă are. Binecuvântați să fie. Ei sunt adevărații eroi al sistemului culinar român!

Comentarii

Postări populare în ultima lună

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

In 8 luni de rulat tigari am economisit ...

Heineken Blade - un fel de R2D2 al dozatoarelor de bere