Treceți la conținutul principal

Jameson Caskmates - prietenie între niște butoaie de bere și un whiskey irlandez

Lansare Jameson Caskmates

Legenda spune că atunci când economia Ciprului s-a pus în cap și n-a vrut să mai plece de acolo până când Uniunea Europeană nu i-a fluturat 10 miliarde de euro pe la bot, anul 2013 pentru ăștia mai tineri care citesc însemnarea asta, s-au întâlnit în secret un head brewer și un master distiller și au copt un proiect interesant: bere făcută în butoaiele în care Jameson învechea whiskey-ul.

După ce au cinstit bine năzbâtia asta și berea rezultată a câștigat câteva premii, au decis să facă experimentul și invers: whiskey maturat timp de 6 luni în butoaie de bere stout. Le-a ieșit ceva ce au numit ei Sine Metu - Fear a bit less, live a bit more!  pe care l-au îmbuteliat și trimis în viitor în anul 2017, într-o joi random de octombrie. Zi în care eu m-am intersectat cu acest nou sortiment numit Jameson Caskmates.

Rezultatul nu este o premieră din acest punct de vedere, au mai făcut și alții experimente de gen, dar pot spune cu mâna pe inimă că este în zona aia de reușite pe acest subiect. Joi am degustat câteva bune pahare de whiskey Jameson, de progenitură Caskmates și chiar și de bere nefiltrată - pentru că nu-i așa, trebuie să faci cunoștință și cu părinții înainte să îi ceri mâna whiskey-ului ăsta.

Excesul de zel de care am dat dovadă în seara respectivă s-a resimțit bine de tot a doua zi dimineață, dar a meritat. Caskmates este un whiskey aromat și versatil. Merge bine clasic cu unul-două cuburi de gheață, shot stins cu bere sau chiar în cocktailuri cu bere. Ca să fiu sincer, pe mine m-a impresionat cel mai mult răcit de un cubuleț de gheață.

Așa am putut să îl descopăr mai bine și mai bine, până când la un moment-dat a trebuit să zic stop joc și să mă duc acasă că se făcuse târziu pentru trezitul mei odată cu găinile. A doua zi, tot așa pe seară, l-am încercat din nou și iar m-a impresionat de cât de pregnantă este aroma butoaielor de bere - lucru care unor s-ar putea să nu fie pe gustul lor, dar care pe mine ca junior în ale irlandezelor m-a gâdilat la un pahar de vorbă.

Nu știu unde vreau să ajung cu însemnarea asta, dar zic că merită încercat dacă se ivește ocazia. Dacă nu se ivește, am eu două sticle p-acasă care se agită nițel în barul din sufragerie și parcă ar vrea să răcorească nițel - dați doar un semn dacă e cazul. Prețul online este de 76 de lei pentru o sticlă de pe worldofdrinks, cam p-acolo prin zona asta de budget friendly whiskey. #notbad

Hai noroc!

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Opinie nepopulară legată de mersul la vot

Problema asta cu îndemnurile de a ieși la vot stă în faptul că se fac între ăia care oricum ies la vot.

- Ieși la vot pentru că zeci de motive pertinente! - Da! Ce bine ai zis-o, ia-ți like-ul bine meritat. Ne vedem la vot.  - Ce mișto, uite câte like-uri am și oameni care zic că vin la vot. Sigur de data asta o să fie altfel. 
Doar că nu e. 
Se va ieși la vot ca și până acum. 
Până la ora zece deja au votat jumătate dintre morții satelor românești și aproape toți ăia care încă sunt în viață. La ora 13 avem deja primele sondaje care prevestesc nepăsarea ăstora de pe comercial. 
Dar cum se poate așa? Doar am dat cu toții like și share. 
Nu chiar.  Prințesa de pe Instagram n-a promis nimic de gen, nici măcar într-un story. Dani Mocanu era prea preocupat să mai cumpere 2-3 uniforme de mascați pentru următorul său hitJumătate din ăia de 18-19 ani n-au timp pentru că trebuie să facă un videouri în care să numere greșelile noii piese 5Gang. Studenții sunt prea mahmuri după o seară de pomină în …

E 2019 și încă se mai poartă tag-urile pe garduri și pereți

Dacă este un lucru pe care nu îl înțeleg în lumea asta oricât de mult m-aș strădui, atunci e rostul tag-urilor date pe toți pereții posibili. Înțeleg arta urbană, apreciez un stencil bun și râd ocazional la mesajele înțepătoare-filozofice pe care le văd pe garduri, dar n-aș ști ce să îți spun ce a dorit autorul unui tag.

Acum 15-20 de ani înțelegeam că e vorba de impresionat alți puștani sau în cazuri mai fericire o domnișoară, dar în 2019 nu văd cum ar putea să se întâmple asta. Ca să impresionezi, cineva ar trebui să se uite la mâzgălitura ta, lucru improbabil având în vedere că toată lumea e cu nasul în telefon.

Știu că la început era un mod da a îți semna creația artistică, dar 99% din tag-urile din București n-au nimic artistic în jur și sunt doar lângă alte tag-uri la fel de vomitive ca și ele. Ipoteza tag-urilor vechi pică rapid pentru că orice perete proaspăt vopsit atrage imediat o serie de semnături de doctori în graffiti.

Ar putea să mă lumineze și pe mine cineva care se p…