Treceți la conținutul principal

Food Vibe au cea mai bună quesadilla de pui din oraș

Food Vibe au cea mai bună quesadilla de pui din oraș

Ce nu știe mai nimeni despre mine, este că sunt un fel de mini cunoscător în quesadilla. Este felul de mâncare preferat pentru momentele alea când trebuie să împart mâncarea cu mândra care ar mânca ceva, dar nu prea mult. Știu că niciun bărbat nu recunoaște, dar se mai întâmpla.

Chiar dacă n-am gustat-o pe cea de la El Torito, am testat quesadilla în nenumărate restaurante și pub-uri din Capitală fără ca vreuna să mă dea pe spate. Au fost bune, gustoase, dar nu ceva care să mă facă să îmi zic băi, asta e cea mai bună quesadilla pe care am mâncat-o vreodată. Și ca să fiu sincer, trecând peste faptul că n-am conștientizat asta vreodată, până weekend-ul trecut nici nu mă interesa acest fapt.

Quesadilla e un fast food puțin mai evoluat de la care niciodată n-am avut pretenții așa că mare mi-a fost minunea când am dat sâmbăta trecută de cea la Food Vibe. Șansa a făcut să mă simt aventuros și să vreau să comand din altă parte și așa am dat peste delivery-ul ăsta hipstăresc de pe la Piața Unirii.

Cu un site frumușel care mai mult crapă decât să meargă, cu aproape 2 ore de așteptare pentru a livra ceva la sub un kilometru de ei, Food Vibe își spală păcatele cu niște pizze peste medie (quattro formaggi-ul a fost lejer de top3, iar cea rustică a fost de un 7.5/10) și o quesadilla dumnezeiască.

Food Vibe: Pizza quattro formaggi

Food Vibe: Pizza Rustica


Prețurile au fost rezonabile și nu am ce să le reproșez: pizza quattro formaggi medie (32 cm) a fost 26 de lei, sosul picant 2 lei, quesadilla 24, iar pizza rustică a fost inclusă pentru că am avut o comandă mai mare de 50 de lei. Suficientă mâncare cât să ne ajungă și la următoarea masă - quattro formaggi excelând și la capitolul pizza rece neîncălzită.

Se laudă că folosesc cele mai hipsterish ingrediente și au un meniu destul variat pentru un food delivery (pizza, paste, supe, salate feluri principale și burgerași). Fiind prima oară când am comandat de la ei, nu am fost excesiv de aventuros. Mai ales că internetul nu pare să știe nimic de ei, iar pe pagina de Facebook postează din an în Paști.

Food Vibe au cea mai bună quesadilla de pui din oraș


Ingrediente quesadilla: tortilla, piept de pui, dovlecei, ardei gras, ciuperci, mozzarella, gorgonzola, pătrunjel, curry, salsa picant, sos calipso (maioneză, roșii pasate și coniac).

Burgerașii ăia par să fie ce trebuie, dar prețul îmi cam dă peste mână. În special pentru un delivery, dar m-au făcut suficient de curios încât data viitoare să am o dilemă serioasă. Da, o să mai fie o dată viitoare pentru că a fost ce trebuie. Totuși, data viitoare o să fiu prevăzător și nu o să comand de foame că totuși 2 ore este inuman de mult pentru a aștepta pizza și o quesadilla.

Închei cu un disclamer, dacă nu e cineva de acord cu afirmația din titlu, rog să mă ghideze către locul ăla. Pentru quesadilla sunt dispus să rup comoditatea în două și să ies din zona centrală. #pofticios

Comentarii

Postări Populare

În 28 de zile va dispărea o parte din istoria online-ului românesc

E vorba de forumul ComputerGames.ro care zice stop joc după 21 de ani de activate. Acum 3 zile anunțau că închid doar site-ul, dar acum câteva minute au zis că și forumul este în ultima lună de viață. Păcat.

De fapt nu e vorba de păcat. Nu pot să zic asta în condițiile în care n-am mai intrat pe forum de 7-8 ani să postez sau să citesc ceva care să nu fie în zona de publicitate. E vorba de nostalgie pentru al 2010-lea user de pe forum este al meu și acum la sfârșit de an își sărbătorea majoratul. 
Dar asta e. Se mai închid și site-uri pe care le arhivai în perioada dial-up-ului pentru a le citi a doua zi în liniște. Sau site-uri care au dat prima generație de bloggeri cu mulți ani înainte ca acestea să existe efectiv. Sau site-uri unde ai cunoscut o grămadă de oameni pe care nici nu ai idee exact cum îi cheamă, dar pe care i-ai avut aproape în toți acești ani. 
Dar deja o dau în melodramatice inutile fără să ating adevărata drama cu închiderea CG-ului: după 16 ani de căutări și tot n…

Burgerii Maestro de la McDonald’s: chiflele interzise de care dacii se fereau în zilele de post

Am văzut la Radu și la Alex că au fost lansați acum 12 zile, dar până vinerea trecută n-am avut ocazia să apuc să împușc unul. Trebuie să recunosc că mi-a fost și frică când am văzut vehemența din comentariile lui Radu unde oamenii scriau și stropeau cu aghiazmă peste umărul stâng despre cât de rău e diavolul McDonald's și cât de urât arată ultimele lui progenituri.

Dar cum vineri seara eram puțin mai relaxat și mai euforic, mi-am zis că e momentul să văd despre ce e vorba cu acești burgeri de palmares: Epic Beef și Glorious Chicken. Primul este în imaginea de mai sus, al doilea urmează în poza de mai jos.



Ca să fiu sincer, nu m-ar deranja să ma închin mai des la necuratu' dacă toți burgerii lor ar fi ca cei din imaginile astea. Suficienți de chipeși încât să strângă cam același număr de like-uri pe Instagram ca cei cu pedigree de foodtruck, destul de scumpi încât să văd analize tip first impressions de la oameni ce n-au apucat încă să îi guste.

Adevărul e ca cel puțin pe zon…

Pie-cinte by Scărlatescu în Centrul Vechi - mai bine nu

Atunci când îți pui numele pe ceva ești la mila celor care îți fac și comercializează produsul respectiv. Oricât de strălucit ești tu, la consumatorul obișnuit ajunge ceea ce alții au făcut. Cam așa stă treaba și cu plăcintele astea ale lui Scărlătescu pe care le așteptam ca a doua venire a burgerului hipstăresc.

Deschisă recent în locul Fornetti-ului de vis a vis de Cocor, Inca Una, Va Rog!e o patiserie care este a lui sau e doar susținută masiv de Scărlătescu. Nici nu contează aspectul ăsta. Ce contează cu adevărat e că acolo am mâncat cele mai îngrozitoare plăcinte din viața mea.

Ieri am luat pentru acasă două care arătau relativ interesant pe hârtie: Pie-cintă cu bacon  - 6.5 lei și Pie-cintă cu spanac și brânză de bivoliță 8 lei. Doamna care le vindea s-a oferit să el încălzească, dar am zis că nu are rost că oricum ajungeam cu ele călii acasă. Nu știu dacă a fost o greșeală refuzul ăsta, dar acasă n-am putut să iau mai mult de 2 guri din fiecare. Chit că dansau șoriceii de ceva…