Treceți la conținutul principal

GoodFood BBQ Party

Miercuri am fost prin Otopeni la primul BBQ Party facut de fetele de la GoodFood. Observ ca e pe val chestia asta de social dining ... daca pana si eu am participat la cateva evenimente de gen. Cu toate acestea era primul meu BBQ party facut de o revista culinara asa ca aveam asteptari destul de mari. Oh boy. Si n-am fost dezamagit. Really good food.

La Seratta din Otopeni - un loc excelent pentru un gratarel
In special am apreciat cuscus-ul cu de toate facut de Cristina. Am incercat pentru prima oara micii din carne de curcan care nu pot spune ca m-au impresionat teribil. Ok-ish. Oricum am inteles de la oameni mai trendy ca mine ca noua vita este curcanul. Este hipsterish ca sa zic asa. The new shit. Aparent este mai sanatos. Good to know.


Stiu ca nu e fix lucrul pe care il lauzi la un astfel de eveniment dar painea a fost excelenta. Gata am zis-o. Imi statea pe limba. Nu sunt un om al cuvintelor multe cand vine vorba de gratare ... dar pentru paine am o pasiune. Dar de ce nu despre gratare? Pentru ca mi se pare extrem de dificil sa gresesti un gratar. Cat timp carnea e buna si sosurile sunt din belsug ... nu ai cum sa dai gres. Ce poti sa strici? Sa lasi carnea prea mult sau prea putin pe gratar. Serios? Pai noi romanii suntem imuni la nivel genetic de aceasta problema!

Mazi si ale sale maini dibace care au pus la punct un playlist excelent :)
Si nici gratarul asta nu a dat gres. Carnita era de la Penes Curcanul iar Heinz s-a ocupat de sosuri. Despre curcam am stabilit ca e noul negru iar despre Heinz nu cred ca are cineva o parere proasta. Te pisca bine de tot pe limba ... asa cum trebuie.

Alaiul de fotografi amatori care roiau ca niste vulturi in jurul gratarului si meselor cu mancare au fost pur si simplu distractivi. Dragii mei. Nu faceti fotografie de produs asa ca nu trebuie sa imi pozati fiecare bucatica de mancare din farfurie. Esti la un eveniment. Niste cadre largi sunt mai mult decat suficiente. Primii curajosi care s-au ridicat sa se serveasca cu ceva carnita au fost intampinati ca niste veritabile vedete internationale de paparazzi culinari. Eu mi-am permis doar sa chicotesc nitel la vederea vulturilor :)

Cam asta am avut de zis. A fost nice pana la urma desi initial eram cam salbatic ca nu prea cunosteam lume. Dar magia rozeului in pahar de vin alb mi-a deschis apetitul social. Asta si mancarea delicioasa. Cred ca am uitat sa mentionez ca fetelede la GoodFood au fost cele care au cotrobait toata ziua prin bucatarie ca sa ne fie noua bine. Pai asa sa tot citesti o revista culinara daca ai degustat creeatile redactorilor :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Diablo 3: Rise of the Necromancer a ieșit fix cum trebuia să fie

Versiunea scurtă la ce vreau să zic este deja în titlu.

Versiunea lungă este că după vreo 2-3 ore jucate pot spune cu mâna pe inimă că îmi place necromanul mai mult decât jumătate din clasele din Diablo 3. Aduce destul de mult a ceea ce am jucat aproape obsesiv în Diablo 2 și lucrul ăsta nu poate decât să mă bucure. Nu la fel de mult ca anunțul unei versiuni remastered D2, dar p-acolo.

De fapt DLC-ul ăsta este atât de bine închegat încât singurul reproș pe care îl am este referitor la decizia de a aduce necromancerul în universul Diablo 3 printr-un DLC și nu o expansiune. Blizzard fiind printre puținele companii care ignoraseră modul ăsta de muls bani. Ei lucrau 2-3 ani, făceau o expansiune, îi trânteau un preț de 60 de euro și știam că am o grămadă de conținut de care pot să mă bucur.

Pachetul ăsta digital e relativ ieftin pentru un DLC, doar 15 euro, dar s-ar putea să fie primul dintr-o întreagă serie. Lucru care sincer nu mă coafează. Nu pentru că sunt scârțar, dar pentru că DLC-u…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…

Era un băiat bun, da' nu dona zilnic la ONG-uri

Zilnic trăiesc rușinea aceasta: Sunt puțin întârziat spre birou și trebuie să trec printr-o gașcă de tineri energici îmbrăcați relativ la fel care îmi pun de fiecare dată aceeași întrebare.

- Bună! Vrei să faci o faptă bună?

Ce să le răspund? Că nu am timp? Că deja am întârziat la birou? Că am donat relativ recent? Am folosit deja toate scuzele. Îi văd zilnic în același loc prin care din păcate trebuie să trec pentru a ajunge la birou. Nu pot să donez zilnic.

Am ajuns să consider o zi bună atunci când bag privirea în pământ, trec pe lângă ei și nu se lipește niciunul de mine să mă întrebe cum mă cheamă, unde lucrez și dacă aș vrea să fac o faptă bună. Trăiesc cu frică, pe bune.

Frică pentru că nu vreau să fiu răutăcios cu ei și să le știrbesc entuziasmul pentru voluntariat, dar vreau să pot merge în fiecare dimineață la birou fără să ajung să mă întreb dacă sunt o persoană bună sau nu. Știu că sunt.

Ce mișto ar fi dacă cineva care îi organizează pe copiii ăștia nu i-ar mai trimite să…