Treceți la conținutul principal

bloggere ... da' tu de ce nu pui later edit?

Am observat recent o atitudine deranjanta la cativa bloggeri autohtoni si vreau sa clarific putin lucrurile. Daca ai scris ceva, cineva te corecteaza si argumenteaza eroarea facuta de tine, nu este nicio rusine sa pui un [later edit] in care sa explici greseala facuta. Este datoria ta morala sa oferi informatia corecta cititorilor tai. Esti om. Mai gresesti. Se mai intampla.

Pune dracu later edit daca ai gresit. Pentru ca sunt multi care nu citesc comentariile de pe bloguri. Nu o sa te judece nimeni ca te-ai inselat. De asta esti citit. Pentru ca lumea te place si are incredere in ceea ce spui. Nu irosi aceasta incredere pentru ca iti e lene sau frica sa recunosti o greseala.

Eu m-am confruntat cu situatia asta recent. Am fost in postura celui care a corectat un blogger si, el desi mi-a dat dreptate in comentarii, nu a mai editat postul. Tot ca el a iesit pana la urma. Si pentru hoardele de cautatori pe google, tot ca el este. Nu mi se pare corect fata de tine ca blogger si fata de cititorii tai. Este o inselatorie. Manipulare. E drept ca sunt cuvinte grele si poate nu reflecta realitatea. Poate nu o fac constienti, dar totusi hai sa nu se mai intample asta.

Acum imi imaginez cum jurnalistii isi freaca mainile. Ahaaaa! Bloggerii nu respecta niciun cod deontologic bla bla. Shhht. Ca si voi sunteti vinovati de asta.

[later edit] uitasem unde exact comentasem ultima oara si se intamplase asta dar intre timp cineva mi-a adus aminte  ... aici.

Comentarii

  1. Foarte bine spus,ai pus accentul pe i, oricum suntem oameni totusi...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…