Treceți la conținutul principal

Povestea unui hipster milionar care doarme intr-un Volkswagen Bus

Am inceput  de 5 ori prima propozitie a acestei insemnari. Ba vroiam sa fac o gluma doua la adresa hipsterilor, ba vroiam sa incep cu o lauda la adresa omului asta care pare ca a gasit acel carpe diem - asa ca am lasat-o balta.

Hipster sau nu, pare sa fie the one true hipster.

Despite his 1.82€ million signing bonus, Norris lives off just 728.27€ a month. In an interview with ESPN he was asked why he chooses to continue to live so conservatively. He asked back, "Who am I to deserve that? What have I really done?” He has also said, "I'm actually more comfortable being kind of poor," as it helps him maintain a minimalist lifestyle and resist conformity. (de pe wiki)

 

Nu vreau sa interpretati asta drept o rautate, dar as fi curios de un follow up peste vreo 5-10 ani.  Va functiona si atunci? Spiritul asta de cautare a libertatii are un termen de expirare?  Sunt niste intrebari care ar putea sa aiba raspunsuri cu adevarat interesante.

Comentarii

  1. exact asa! ai dreptate! mixt feelings! il admir si cred ca e putin nebun, in acelasi timp.. imi place, dar imi vine sa-l plesnesc inapoi in...obisnuit?! misto! multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. gheorghe burdujan30 martie 2015, 14:56

    "Spiritul asta de cautare a libertatii are un termen de expirarare?" Îmi
    place această întrebare pe care ţi-o pui sau o pui cititorilor tăi.
    Două ar putea să fie răspunsurile: 1. Da, are, la oamenii care se
    blazează, care sunt limitaţi la lucrurile mărunte care le fac viaţa
    confortabilă. 2. Nu, niciodată la cei dotaţi cu spirit creativ, la cei
    care cercetează cu mugurii de suflet fiecare nouă provocare, fiecare
    nouă dimineaţă, mai înainte de a-şi bea materiala cafea. Nu vârsta
    biologică determină capătul termenului de expirare, ci anvergura
    spirituală!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O reclamă mișto cu care să începi ziua de luni

Internetul tinde să nu fie echilibrat în modul în care alege să își premieze favoriții. Un clip teribilist este scăldat în milioane de views, iar o bijuterie precum video-ul de mai sus se chinuie de 10 33 zile să strângă prima sută de mii de vizualizări juma de milion de afișări. Poate pentru că e reclamă, dar să fim serioși - mi-aș dori ca toate reclamele să fie ca ea.

Pe lângă cel mai mișto lucru din tot video-ul, gigelul care a filmat și regizat este tata' lor, suferă și el de molima asta care s-a abătut asupra YouTube-ului de ceva vreme: să punem un thumbnail cât mai incitat că așa oamenii vor da click.  N-au dat, surprinzător.

Oricum, am aberat mai mult decât trebuia pe tema asta pentru că de fapt tot ce doream să zic e să dați play, muzica mai tare și 6 minute să nu vă uitați la notificările de pe telefon. E o rețetă sigură pentru a însenina ziua.

[Later Edit] Ca să explic ce e cu tăieturile astea, video-ul inițial pe care l-am pus nu era originalul. Am remediat acum și i-a…

Spune-mi ce ți se fură din magazin că să îți zic în ce cartier ești

Inițial când mi-a trecut ideea asta prin cap am zis ca fac un research sănătos, dar s-a dovedit până la urmă că rutina învinge și cam prin aceleași 4-5 supermarket-uri ajung cu regularitate. N-am mai avut speranțe că pot să fac asta singur așa că am mai întrebat pe la colegele de birou și am reușit să strâng o mini listă aproape relevantă.

Premiza de la care am plecat este una destul de simplă, supermarket-urile nu pun de capul lor diferite produse în casetele acelea securizate de plastic. Dacă făceau asta, toate magazinele din același lanț aveau aceleași produse. Nu, se apucă sa securizeze produsele care se fură mai mult decât media altor produse. Așa că poți face un fel statistică cu ce preferă locuitorii respectivei zone să mai subtilizeze de prin supermarket.

Spirtoasele sunt o excepție, ele se fură la fel prin fiecare zonă așa că mai toate sunt securizate. Aceeași situație e și cu prezervativele în pachete de câte 15 bucăți. Automat pe astea le exclud pentru că niciun cartier nu…

M-am mai liniștit, apocalipsa nu vine în 2018 cu GDPR

Aseară am fost la prima conferință din viața mea la care eram total pe lângă subiect. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) este o lege aprobată la nivel european care din 25 mai 2018 redefinește ce sunt și cum poți să te folosești de datele cu caracter personal. Nume, adresă de email sau IP-uri, toate sunt considerate date personale și ceea ce faci cu ele trebuie explicat utilizatorilor.

Inițial mă panicasem că va reprezenta o bătaie de cap prea mare pentru un blog scris când îmi mai aduc aminte, dar întâlnirea de aseară m-a liniștit. Sunt lucruri de bun simt care au ca scop oferirea unei mai mari transparente.

Pe scurt treaba stă cam așa. Fiecare site va trebui să aibă 3 pagini distincte unde trebuie să explice exact ce fac cu toate datele pe care le colectează de la utilizatori: termeni și condiții, politica de confidențialitate și politica de utilizare a cookie-urilor. Nu este necesar să se intre în prea multe detalii, dar o imagine de ansamblu trebuie să existe. …