Treceți la conținutul principal

Sunt dator cu niște vorbe bune despre comentatorii de ciclism de pe Eurosport


Acum vreo 6 ani i-am cam luat puțin cam tare într-o însemnare pe blog și cred că a venit momentul să remediez asta. Atunci n-am zis nimic neadevărat și cu care nu eram de acord în momentul respectiv, dar lucrurile s-au schimbat. Au căpătat mai multă experiență, m-am mai zenificat și eu o țâră - cert e că articolul respectiv nu mai este de actualitate.

Atunci le reproșam că sunt prea agresiv cu spectatorii care interacționează cu ei, azi lucrurile nu pot să fie mai departe de adevăr. Vorbesc cu ei pe Facebook, îi menționează și le mulțumesc în transmisie, e o cumunitate frumoasă care s-a strâns pe pagina Eurosport Romania. Comunitate care ocazional mai vine să mă tragă de mânuță că sunt idiot și care se pot jura că cele scrise acum 6 ani sunt fantezii.

Nu sunt. De acolo au plecat și ăla le era nivelul atunci. Din fericire lucrurile s-au schimbat și sunt primul care recunoaște asta. Dacă înainte alternativa unui comentator englez era seducătoare, azi cu greu aș putea să mă bucur de marile tururi dacă n-aș auzi prieteni din jumătate în jumătate de oră.

Așa că vreau să îi felicit pentru ce treabă bună au făcut acum în 2017 cu Turul Franței - tur pe care l-am urmărit semnificativ mai mult decât orice altă competiție de gen din ultimii 2 ani. Între reluări și etape live, cred că am strâns vreo 30 de ore de Tour de France. #atât

Închei spunând că turul a de anul ăsta a fost până la urmă semnificativ mai interesant decât se preconiza în  primele 3-4 etape. Poate la anul o să fie mai animat și Froome va avea o echipă puțin mai slabă ca să aibă șanse și ceilalți muritori.

Comentarii

  1. Am urmarit ciclism din 1996. Pana la venirea versiunii in romaneste (Naum 1997 si Banciu 1998) nu am inteles mare lucru: regulament, punctaje, clasamente etc. N-am inteles mare lucru nici din scandalul Festina si Pantani. Dar am continuat sa-i urmaresc pentru stilul "omenesc" in care comentau, fara limbaj de lemn ca la fotbal/tenis, cu glume colaterale la Jaques Chirac si amatele etc. Prin 2002 deja se vorbea aluziv ca pe vremea comunismului (cu sarcasm bine impachetat) despre "Maria Sa" si apa plata. Cand au plecat Banciu/Naum am fost devastat, dar Manolo mi-a placut destul de repede.
    Nu poti comenta ciclism si sa ignori dimensiunea dopajului. Cred ca tocmai vâlva asta il face un sport mai curat decat fotbalul, tenisul, atletismul etc, unde mafiile sunt mai serioase si un comentator ostil ar disparea urgent de pe post, la comanda.
    Nu sunt de acord cu parerea ca Froome poate fi batut daca Sky aduce o echipa slaba, ci celelalte echipe trebuie sa se intareasca si sa propuna un favorit complet. Pana atunci ne delectam cu ce avem. :)

    https://youtu.be/cGPGm38wt5g?t=2m53s

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că doar de 8-9 ani mă uit. Cu siguranță nu mai mult. Am avut noroc cu doi prieteni pasionați care mi-au explicat regulile și strategia din spate. Lor trebuie să le mulțumesc că m-au făcut să îmi placa ciclismul. Nu știu când au venit comentatorii noi pentru că în primul an îmi aduc aminte doar de discuțiile cu prietenii, iar apoi deja erau aici manolo and co. Ca să fiu sincer, în turul ăsta nu am avut vreun favorit anume. Poate am ținut cu Froome odată sau de două ori că mi se părea că are cam tot ce trebuie pentru a se numi câștigător pentru a 4-a oară. Asta e de fapt problema, ceilalți nu prea au impresionat sau mai bine spus nu au impresionat constant pe parcursul turului.

      Ștergere
    2. Imi place Uran, dar nu trece de statutul de locotenent. Dupa ce a fost furat in Giro in 2014 de Quintana, a intrat in blocaj psihic. Si Landa e bun, desi am dubii ca ar fi chiar curat.
      Tom Dumoulin are sanse mari, pentru ca este contratimpist excelent, dar pe munte mai are de muncit.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Heineken Blade - un fel de R2D2 al dozatoarelor de bere

Vineri când toată lumea rupea ușa pentru a fugi la mare, eu eram la Galateca să aflu mai multe despre cum Heineken vrea aducă berea draught în cât mai multe locuri ce în mod tradițional nu o serveau din considerente de volum/spațiu.

Ca să fiu sincer mi-a luat ceva să îmi dau seama care sunt locurile astea de care vorbeau ei. În afară de ceainării și coffee shop-uri, nu mi-am amintit pe moment de niciun loc în care am fost și nu servea bere la draught. Apoi m-a pălit - o mulțime de restaurante, locații nonconformiste și cinematografe stau destul de prost la capitolul ăsta.



Roboțelul cu care s-au gândit să cucerească această lume fără bere la halbă este celdin imagine și se numește Heineken Blade.Arată mai mult a espressor decât aduce a dozator de bere, iar din acest motiv este și destul de portabil încât să meargă pus cam pe unde e nevoie.

Are aproape 26 de kilograme cu tot cu "butoiul" de 8 litri și poate să răcească 30-32 de draught-uri de 0.25 la 2 grade. Odată înțepat bu…

Quick Fashion Question: ce te-ar deranja mai mult între un burger storcit și un tânăr bătut?

Mă uitam la reclama asa și mă gândeam cât de ușor au punctat fix unde trebuie natura umană. Cât de ușor e să ignori o agresiune atunci când nu e te privește direct. Bystander Efect în toată frumusețea lui.

Am stat să mă gândesc puțin dacă pe vremea mea se întâmpla ceva de genul și nu țin minte să fi fost vreodată în căruța celor agresați. Mă gândesc că la cât de ușor vede Internetul lucrurile în alb și negru, probabil am fost în cealaltă tabără - a celor care agresau. Acum dacă ar trebui să mă apar aș spune că e o diferența între glumițe adolescentine și violență/răutate. De astea din urmă n-am dat dovadă așa că pot să dorm liniștit noaptea.

Revenind la reclamă, e fix ce trebuie. Un insight perfect adevărat oriunde în lumea asta, un concept destul de simplu cât să fie înțeles de toată lumea și o execuție fără prea mult tam tam. Îmi place și mi-ar plăcea să văd ceva asemănător și pe la ONG-urile noastre care o dau într-o lacrimogenă care nu prea prinde decât pe la oamenii din publicit…

Dis de dimineață vezi o variantă mai bună de oameni

De vreo două săptămâni de când am început să ies cu bestia p-afară am tot remarcat lucrul ăsta. Oamenii sunt mai buni de dimineață. Mult mai buni. Indiferent de statut social sau ce au de făcut, sunt mult mai prietenoși, dau binețe și chiar intră în mici conversații cu tine ca necunoscut.

Nu zic că nu ajută și cățelul pentru a sparge gheața, dar am văzut mai multe zâmbete diminețile astea decât am văzut în doi ani jumătate de mers cu metroul pe linia Pipera. E ceva în aer când nici nu s-a crăpat de ziuă de relaxează lumea.

N-am văzut pe nimeni să se grăbească sau să pară împovărat de gânduri, iar asta cred că se datorează în mod special lipsei de aglomerație. Bulevardele sunt larg deschise, pe străduțe se circulă fără probleme și chiar mijloacele de transport sunt primitoare și aerisite. Chiar e ceva în aer ce se simte și care parcă spune tuturor: e un nou început.

Studii despre efectul aglomerației și agitația unei metropole probabil că s-au făcut, dar n-am nevoie de ele să îmi întă…