Treceți la conținutul principal

Discutie interesanta

De la inceput rog sa imi fie scuzat modul absurd de a scrie ... sunt dupa vrep 3 beri si revoltat ... de ce revoltat? pentru ca am avut o mica discutie pe net despre atitudinea pe care o ai in viata. Aparent sunt idealist naiv care chiar crede ca daca nu faci ceva extraordinar , notabil esti un distrus ... aparent aia care se multumeau sa se scalde in normalitatea nepasarii in viata mi`au spus ca sunt tembel.

Sincer mi se pare absurd sa judeci pe cineva care chiar are curaj sa isi impuna un scop in viata ... tu fiind multumit cu normalitatea ordinara daca as putea sa zic asa. In modul cel mai serios ... cum pula mea nu poti sa ai un scop in viata? cum poti sa visezi la gardulete albe , casa cu 1 etaj , copiii ... un caine ceva prin curte? Ce fel de om esti sa te multumesti doar cu atat? Sa zicem ca daca esti religios crezi ca te asteapta ceva de partea ailalta ... dar daca nu crezi ca mai e ceva in viata de dincolo ? cum poti sa nu`ti impui un scop in viata? Adica e un fel de " fac umbra panantului degeaba ".

Prefer sa fac ceva notabil de o rautate revoltatoare sau de o bunatate nemaiintalnita ( asa se scrie? ) decat sa fiu neutru. Asta imi aduce aminte de episodul de aseara din futurama in care exista doar binele si netralitatea ... what the fuck ... ignoranta e o binecuvantare ... dar totusi de ce pula mea mai traiesti ? Instig la sinucidere a tuturor care nu au un scop in viata ... care traiesc asa din inertie ... sunt satul de existenta ta mizera ... vreau sa vad ca aspiri spre ceva maret... evolutie pentru specia ta ... sa ridici stafeta mai sus si mai sus.

La o adica ... pot spune in esenta ca doar simplu fapt ca am vorbit despre asta implica o oarecare evolutie ... un schimb de idei care nu poate sa duca decat la ceva mai bun, mai finisat si mai evoluat decat pana acum. De asta sunt adeptul dezbaterilor sustinute de argumente ... implica o evolutie intelectuala.

In mod normal ma gandesc ca si eu exagerez si sunt cam extremist ... dar sincer m`am saturat de toate nuantele astea de gri.

Comentarii

  1. sunt de acord cu tine, dar pana la un punct.e foarte bine ca tinzi spre o existenta iesita din ordinar;un scop inalt in viata e intr-adevar de admirat, pentru ca doar in felul asta inainteaza umanitatea spre ceva(bun sau rau). nu sunt de aceeasi parere cu tine, cand vine vorba de felul in care ii privesti pe cei care se multumesc cu mai putin.daca nu ar exista si tabara normalitatii, nu am avea termen de comparatie pentru "extraordinarul" cautat de tine si astfel,el ar deveni acea banalitate pe care tu o combati cu atata vehementa.nu dispretui lucrurile simple...cine stie:poate in ele se afla mai multa bucurie si sens decat in cele mai sofisticate realizari...si eu tind spre "ceva", dar nu-mi va parea rau daca intr-o zi voi privi in jurul meu si voi vedea acea casa, acea familie si chiar acel catel care acum imi par poate, prea putin...te-am tzookat!;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ciudat... O discutie de genul asta am avut si eu cu cineva si m-am enervat groaznic... La mine era vorba de maturizare in scopul normalitatii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai multi ar face ceva maret daca ar avea puterea. Fiecare are un scop al lui, numai ca unii dintre noi inca nu stim care este, desi celorlalti din jur li se pare evident ce avem de facut. Altceva.. multi ar avea un scop daca ar avea si posibilitatea sa`l realizeze. Crezi ca toti suntem ca Jimmy Smith din 8 Mile ? lasam totul balta si plecam pur si simplu pe un drum necunoscut? sau... altii sunt multumiti pur si simplu cu ce au.. nu gasesc motive sa iasa din normalitate.
    Concluzia: suntem in Romania si asta ne ocupa tot timpul.

    RăspundețiȘtergere
  4. toti au un scop maret pana la urma
    dar nu recunosc sau nu e recunoscut ca maret de altii

    RăspundețiȘtergere
  5. I agree! Si da, asa se scrie "nemaiintalnit". ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Citesc de mult iepurele dar n-am simtit nevoia sa postez...insa acum ma simt dator cu un BRAVO! Ma bucur sa descopar asa efervescenta. Intr-o vreme ma simteam aiurea fiind considerat nebun de cei ce trec prin viata cascand plictisiti... dar am ajuns la concluzia ca noi, astia mai nebuni, suntem avantajati, cu un plus de entuziasm pentru un scop anume, ziua de maine e intotdeauna incantatoare.

    RăspundețiȘtergere
  7. cand lumea nu are ce face, graveaza pagini pe net...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

Gânduri despre Netflix la început de 2018

Dacă acum 2 ani îmi anulam abonamentul la Netflix pe motiv că în decurs de o lună îl deschisesem doar o dată, acum lucrurile stau total diferit. Nu cred că există seară în care să nu deschid Netflix-ul pentru un episod-două. Asta dacă mai am loc de bătrâni.

Ce?

Să explic.

Prin vacanța de iarnă am dat contul meu părinților unor prieteni  în ideea că poate se plictisesc de Singur Acasă 14 și Die Hard 8. Contul meu era unul standard de 2 ecrane în același timp și cum tot timpul mă uitam doar pe televizor, am zis că nu e problemă să ne suprapunem unii peste alții.

În esență cât Netflix pot să consume niște oameni ieșiți la pensie?

Răspunsul este extrem de mult.

Să zicem că în mai puțin de 48 de ore cineva a isprăvit aproape 3 sezoane full de Narcos, ca apoi în următoarele 2-3 săptămâni să vadă complet: Designated Survivor, Punisher, Frontier, Shooter, Marco Polo și Godless. Ceilalți pensionari au băgat maratoane de Grand Hotel - un serial cu doar 66 de episoade de câte 45 de minute, Moro…