Treceți la conținutul principal

poveste din bucuresti

Echipa metropotam.ro (din care indirect direct whatever se poate spune ca fac si eu parte) a facut pentru Teachers Film Festival un film foarte tare. Decernarea premiilor se desfasoara luni asa ca inca nu se stie care este rezultatul de palmaresc incat. Cu toate astea va pregatim niste surprize in viitorul apropriat ... dar despre asta intr`un episod viitor.

Aici si acum este vorba despre film ... despre care pot sa spun cu mana pe inima ca e more or less ... the story of my life asa ca nu se putea sa nu ma regasesc si sa nu`mi placa la nebunie. Drept urmare va invit sa vizionati cele 7 minute de munca sidua (daca se te simti bine se poate numi munca) concentrate in filmuletul de mai jos. Voi ce parere aveti? Ne lasam de online si ne apucam de filme?



Acestea fiind zise eu dau o fuga sa verific zapada din poiana sau de pe valea dorului ... wish me luck!

Comentarii

  1. mama, dar sa stii ca ai avut o viata cam trista.. :( chiar asa de trista? :-/

    RăspundețiȘtergere
  2. imi place. o sa-l pun pe blog. am stat lipit de monitor cat a durat

    RăspundețiȘtergere
  3. bun, bun, multumim de PR! Onlinu tre' sa stie! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. nice. frumos filmat, mai ales partea in care isi tot aprinde tigari. imi aduce aminte de requiem for a dream. subscriu la ce a zis clarisa dar lasa ca mai ai pana la 30.

    RăspundețiȘtergere
  5. e cam puternic spus trista ... sa zicem mai variata :)

    RăspundețiȘtergere
  6. bine ca esti optimist! :D keep going (pana la 30. hihi...)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Atunci când ordinea mondială te ia cu japca

Dacă este un lucru pe care nu l-am înțeles niciodată, atunci acela e de ce tot timpul Noua Ordine Mondială are un interes direct în a îi influența viața pensionarului Marin Georgescu din Galați.

M-am uitat prin Facebook-ului lui și n-am văzut nimic special. Tradiționala masă în familie de sărbători. O poză random cu ceva monument vizitat. Un share la un concurs de condimente unde marele premiu e o mașină de făcut pâine. Un selfie vizibil strâmb și cel mai probabil făcut din greșeală sau după vreo două păhărele. Poate chiar ambele variante. În toată esența sa, un om simplu.

Ce treabă au netrebnicii ăia cu el?

Și mai ales, cât de amatori să fie și ăia dacă nea' Georgescu i-a dibuit cu atât de multă ușurință?

Nu îmi este foarte clar, mai ales acum ca s-au sincronizat nu știu ce vibrații și ăștia au pornit hologramele cinci G, dar oare omul nostru ce face activ pentru a se bate cu Noua Ordine? Pentru că nu poți să dai share și tu să nu faci nimic în casă, pe lângă curte, prin fața blo…