Treceți la conținutul principal

to blog or not to blog

Observ ca imi e din ce in ce mai greu sa scriu ceva pe blog. In prima instanta am vrut sa dau vina pe lipsa de subiecte dar ulterior mi-am dat seama ca am ajuns sa pun blogul pe un loc secund (in cel mai bun caz).

Prefer sa nu scriu despre subiecte pe care le-am vazut abordate la alti blogger mai ales cand consider ca nu as avea nimic major de adaugat. Pierd subiecte pe twitter din comoditatea de a le da repede si most of the time mobile. Alte subiecte le vorbesc cu prietenii si apoi consider ca e o intruziune in viata personala daca scriu despre ele.

De ce am ajuns sa ma ascund de blog? E coltul meu de rai totusi. Cred ca a ajuns sa ma intereseze ce zic altii despre cum ar trebui sa fie blogul meu. Cred ca am ajuns sa ma gandesc la blogul meu in alt mod de cum o faceam acum aproape 6 ani cand am inceput. Fuck it. This is not ok. Blogul ar trebui sa fie o prioritate. Sa speram ca pot sa ma automotivez si sa ii acord mult mai multa importanta.

Comentarii

  1. Si eu am aceasi problemă. Găsesc orice motiv să amân publicarea unui articol. M-am lăsat de 3 ori de blogging până acum. Dacă găsesti rețeta succesului să o prezinți intr-un articol :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Si te-ai gandit sa dedici un post intreg lamentarii ca nu ai timp sa scrii pe blog? :)) I love you anyway!

    RăspundețiȘtergere
  3. @Marius - i will share

    @maldita - se vede ca nu ma citesti ... e o intreaga serie de posturi :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

Cele mai bune merdenele Facebook meetup

Ca un veritabil explorator culinar, sâmbătă dimineața îmi dădeam întâlnire cu niște prieteni în fața patiseriei cu cele mai bune merdenele din București.

Pontul îl primisem de la cineva de încredere pe zona asta de mâncare așa că tot ce a trebuit pentru a îmi convinge o prietenă însărcinată să vină a fost să zic „cea mai bună merdenea”.  Atât și deja aveam un plan ca a doua zi să ne vedem la 11 undeva pe la Piața Amzei.

Pe hârtie ne anunțaseră 6-7 temerari pentru acest merdenea-facebook-meet, dar până la urmă ne-am strâns doar vreo 4 temerari. Chiar și așa, pentru mine a fost o premieră aceasta degustare semi ad-hoc a street food-ului original: sfânta merdenea.



Patiseria cu pricina se numește Comteia și de fapt este un combo de patiserie cu magazin mixt specializat pe băutură modestă și țigări la bucată.

Pe cei mai slabi de înger probabil că bețivii pașnici din jur îi vor speria și vor traversa pe trotuarul de vis-a-vis, dar exploratorii adevărați sunt răsplătiți cu merdenele excelen…

Brunch în București: RePlace din Cotroceni

Pentru că de când avem bestia mică simțeam că ne-am cam auto-izolat în proximitatea casei, împreună cu mândra am decis să facem ce fac toți oamenii de 30ish de ani prin seriale: să pună bazele unei tradiții în jurul brunchului de duminică cu prietenii.

Zis și făcut, iar duminica trecută ne-am strâns pe la 11:30 la RePlace în Cotroceni (maps) să punem bazele acestei tradiții culinaro-hipstărești. Cred că eram primii lor clienți pe ziua respectivă așa că ne-am putut alege cea mai bună masă din cele 5 pe care mica terasă din spate o are.

Locul e de un chillax contagios și e lesne de înțeles de ce oamenii l-au votat pe pagina celor de la Guerrilla ca fiind cea mai frumoasă terasă din București. În plus, se poate vedea și în poză liga înaltă de hipsterism în care joacă: nici nu au pahare de bere pentru berea la doză pe care o servesc.

Cumva n-ar trebui să nu fiu prea critic cu ei pentru că la origini sunt o cafenea, dar le-am trecut de două ori pragul și de fiecare dată nu aveau fix berea…

Cel mai bun covrig din București

Este..

*drumroll*

covrigul cu multicereale de la simigeria Matei! /detaliu mai sus

În mod normal dacă eram pe Facebook aici s-ar fi oprit postarea, dar voi explica puțin dacă tot m-am încăpățânat să pun pe blog.

Recent am început să dau iama cu regularitate prin simigerii pentru că avem vreo 2 apostoli la o aruncătură de noul birou. Săptămâna asta n-a fost zi fără covrigi așa că am căpătat expertiza și autoritatea necesară să emit afirmații ca cea din titlu.

Repetați după mine.

Multi-motherfucka-cereale.

De cel puțin două ori mai bun ca cel cu semințe și e zece ori peste cel cu mac. De susan nici nu vorbesc pentru că ăla n-a fost niciodată altceva decât un compromis pentru cei care se sperie ușor de niște mac între dinți.

Pe bune! ăsta cu multicereale este suspect de bun pentru ceva e făcut industrial la fiecare colț de gură de metrou.

Sigur, am mâncat covrigi mai buni. Mai germani. Mai unși cu toate alifiile. Dar nici unul nu era făcut într-o simigerie de pe stradă. Și cu siguranță n…