Treceți la conținutul principal

Apreciez o masina care te face sa te simti ca un copil

In weekend am fost la munte cu Subaru Impreza WRX STI a unui prieten. Eu nu am carnet si nu am condus niciodata si din acest motiv m-am tot ferit sa scriu despre masini. Ce as putea sa stiu eu? Totusi am mers zeci de mii de km pe scaunul din dreapta si pot spune ca mai stiu si eu cate ceva. Nu mult dar ceva acolo.

Cum ziceam si in titlu - apreciez o masina ce te face sa te simti ca un copil. Iti ofera emotia aia copilareasca de te trezesti cu zambetul cat toata fata. Cam asta reuseste sa faca masinuta asta pe etapa de raliu de la Rasnov. Ce m-a surprins cel mai mult a fost cat de bine sta lipita de sosea in curbe. Nu iti parasesti banda si nici nu iesi in decor cum ar trebui pentru viteza respectiva. Wow. Simteam cum mi se duce falca intr-o parte dar masina era inca pe banda ei.


Cred ca ajuta si eleronul gingatic si urat din spate ce tot timpul ai senzatia ca se rupe ... la cum tremura. Alta senzatia care bucura copilasul din mine era acceleratia obscena. Nici cu avionul nu am fost atat de impins in scaun. Si e o senzatie care nici nu te paraseste repede ca la aproape 300 de cai are de unde sa duca.

Fun a fost cum gps-ul tot ne zicea dupa o secunda de accelerat: "Ati depasit limita de viteza". Nici macar nu iti dadeai seama ca ti-ai dublat viteza. Oricum nu mi se pare o masina de mers foarte repede. Suspensia e prea incomoda si simti fiecare scobitoare de pe drum. Dar te poti distra cu acceleratia de la viteze mici. Infiptul in scaun mi se pare mult mai atragator ca zburatul cu 200km la ora.

Tocmai din acest motiv presupun ca si consumul a fost generos. Consumat aproape un rezervor pe drumul Bucuresti - Bran - Bucuresti. Dar un rezervor de fun :)

Ei bine cam atat cred ca am avut de spus. Imi plac genul asta de masini. Ajungi la destinatie cu un zambet pe buze si mai incet decat daca ai merge cu viteza agresiv dar cine se grabeste cand drumul e atat de placut?

ps. Taverna Lupilor in Bran a ramas la fel de buna ca acum 3 ani. Protip.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cam așa funcționează social media justice

Dă play video-ului. Uită-te cele 5 minute. Bagă la cap ce vrei să bagi la cap și gândește-te câte revoluții de canapea am avut în ultimul an. Reclama asta era până într-un punct o reproducere fidelă a modului în care funcționează falsa asta agitație pe social media pentru diferite cauze.

Nervi. Cuvinte. Agitație. Totul preț de câteva zile până când vine următoarea criză. Nici n-ai timp să te apuci să schimbi ceva pentru că automat algoritmul îți împinge sub nas următorul lucru pe care să te enervezi fără vreo finalitate. Și tot așa ajungi apoi la sfârșit de an să faci doar un bilanț de like-uri, nu și de lucruri schimbate.

Și atunci de ce tot acest efort?

Mai ales când poți să o arzi pe burghezie și să faci lucrurile să se întâmple în jurul tău, nu pe Internet.

A întors-o la Tineretului - hack în jocul Metrorex 2018

Dacă e un lucru care aproape mi-a făcut capul să explodeze în 2018, atunci cu siguranță e vorba de momentul în care am aflat de hack-ul Unirii-Tineretului pentru atunci când serverele Metrorex dau p-afară. Pentru atunci când tot felul de amatori se opresc pe scara rulantă să facă poze pentru social media la aglomerația deja cotidiană.

Ei bine, atunci când tu strângi like-uri pe Facebook, veteranii fac uz de hack-ul ăsta și îți râd în nas când nici în al 4-lea metrou spre Pipera n-ai fost în stare să urci. Și tot ce trebuia să faci era atât de simplu: să iei metroul o stație invers, spre Tineretului, ca apoi să te urci în metroul spre Pipera de acolo fără îmbulzeală și nervi. Bum!! Mindfuck total.

Hai că vă las câteva clipe să vă reveniți de la aceasta incursiune în afara cubului...

#10yearchallenge, păi nu?

Între pozele astea sunt 10 ani diferență și cel puțin o mână de gel în minus. E posibil să fie și vreo 2-3 kilograme în minus în a doua, dar astea sunt doar speculații.

Uitându-mă la ce au pus ceilalți oameni pe hashtag nu îmi dau seama dacă e de bine sau de rău că diferențele sunt atât de mici. E ca și cum n-am înțeles nimic din ăștia 10 ani.