Treceți la conținutul principal

Tatal Fantoma din 2 martie in cinematografe

Gratie unei competitii stupide cu mancare picanta nu am putut sa ajung la film dar mi-am trimis un mic spion care sa isi dea cu parerea despre el. Randurile de mai jos ii apartin ei :) 


Filmul regizat de Lucian Georgescu dovedeste o data in plus ca Romania are de oferit peisaje de-a dreptul fabuloase. Realizezi privindu-l ca ai inca multe de explorat intre aceste granite. Este un film ce te pune confortabil in scaun de la bun inceput si iti aseaza atentia pe mai multe planuri. Te amuza, te face curios, oferindu-ti senzatia ca faci parte din film. Ca participi…


Facem cunostinta cu profesorul american Robert Traum (Marcel Iures), ce decide sa se aventureze in cunoasterea trecutului familiei sale. Originile tatalui si unchiului sau nu sunt usor de descoperit, Robert apeland la ajutorul Taniei (Mihaela Sarbu), sefa Arhivelor Bucovinei. Dupa multe incercari, acestia il gasesc pe Sami, ultimul prieten al familiei Traum. Sami fusese izgonit din propriul cinematograf de catre primarul satului, ce era implicat in afaceri mai mult sau mai putin ortodoxe cu mafia ucraineana. Intalnirea acestora s-a dovedit benefica pentru amandoi, Sami avea sa primeasca sansa de a-si recupera cinematograful, iar Robert avea sa afle cine a fost cu adevarat tatal sau.

Este un film ce iti stimuleaza imaginatia pe cel putin doua planuri. O data iti este prezentata dragostea pe care un om o poate avea fata de radacinile sale, iar apoi dragostea fata de cinematograful de alta data. Tatal Fantoma este un alt fel de comedie romaneasca, plina de frumos, tandrete, descoperiri si care are drept punct de plecare nuvela lui Barry Gifford “Almost Oriental”.

Un road-movie initiatic ce mi-a placut prin provocarea pe care ti-o lanseaza: cunoaste-te! Te face sa te ridici din fotoliu, sa te urci in masina si sa descoperi cat mai multe despre tine, fie prin explorarea arborelui genealogic, fie colindand in lung si in lat tara asta impanzita cu obiecte ale fascinatiei. De la muzica, actori, pana la peisaje si scenariu, totul a fost bine ales si presarat cu un dialog in principal in limba engleza, insa cu umor romanesc.

Dedicat lui Ovidiu Bose Pastina, este genul de film care merita sa fie vizionat intr-o zi frumoasa, la cinematograf, unde sa te bucuri de un film autohton surprinzator, de o imagine de calitate si de o coloana sonora foarte bine conceputa!

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Opinie nepopulară legată de mersul la vot

Problema asta cu îndemnurile de a ieși la vot stă în faptul că se fac între ăia care oricum ies la vot.

- Ieși la vot pentru că zeci de motive pertinente! - Da! Ce bine ai zis-o, ia-ți like-ul bine meritat. Ne vedem la vot.  - Ce mișto, uite câte like-uri am și oameni care zic că vin la vot. Sigur de data asta o să fie altfel. 
Doar că nu e. 
Se va ieși la vot ca și până acum. 
Până la ora zece deja au votat jumătate dintre morții satelor românești și aproape toți ăia care încă sunt în viață. La ora 13 avem deja primele sondaje care prevestesc nepăsarea ăstora de pe comercial. 
Dar cum se poate așa? Doar am dat cu toții like și share. 
Nu chiar.  Prințesa de pe Instagram n-a promis nimic de gen, nici măcar într-un story. Dani Mocanu era prea preocupat să mai cumpere 2-3 uniforme de mascați pentru următorul său hitJumătate din ăia de 18-19 ani n-au timp pentru că trebuie să facă un videouri în care să numere greșelile noii piese 5Gang. Studenții sunt prea mahmuri după o seară de pomină în …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.