Treceți la conținutul principal

nitel /r/historyporn

Imi place sa ma uit la fotografii vechi ce au reusit sa capteze o bucatica de istorie din care fiecare intelege ce vrea. Sunt multe exemple care ma impresioneaza sau starnesc un amalgam de sentimente in pieptul asta de robot. Cu toate acestea nici o fotografie nu m-a impresionat atat de mult ca cea de mai de jos.

A candid Joseph Goebbels at the moment he realized his photographer, Alfred Eisenstaedt, was a Jew, 1933 [860x1280]

V-J Day in Times Square
Si acum putin background story ca sa intelegi exact de ce poza asta este pur si simplu geniala. Goebbels a fost Ministrul Propagandei Publice in timpul regimului nazist din anul 1933 pana în 1945. A fost unul dintre cei mai fanatici si mai apropiati colaboratori ai lui Hitler. 

Tipul care i-a facut fotografia e unul dintre cei mai faimosi fotografi ai secolului XX. Alfred Eisenstaedt este de asemena raspunzator pentru una dintre fotografiile iconice din la Al Doilea Razboi Mondial: V-J Day in Times Square (imaginea din stanga)

Uita-te cateva secunde in ochii lui Goebbels si spune-mi ca nu iti cauzeaza fiori reci pe sira spinarii ...  Asa te priveste cineva care iti doreste moartea.

Comentarii

  1. A mai trait dupa ce-a developat poza ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Da evident.Poza mare e facuta inainte sa inceapa razboiul iar cea mica cand s-a terminat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iti dai seama cat curaj i-a trebuit fotografului respectiv sa ramana acolo si sa-i faca poze nebunului ?

    RăspundețiȘtergere
  4. “He looked at me with hateful eyes and waited for me to wither. But I didn’t wither. If I have a camera in my hand, I don’t know fear.” - Alfred Eisenstaedt

    RăspundețiȘtergere
  5. Fiori reci iti dau si moartea lui Joseph Goebbles, sau mai bine zis moartea familiei lui.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

YouTube: gătește ca bunica ta sau învață niște șmecherie

O știți pe Li Ziqi?

Eu abia săptămâna trecută am descoperit-o. Eram la o bere și cred că am zis că în 2020 vreau să îmi petrec sărbătorile de iarnă într-un sat din Maramureș-Bucovina, iar de acolo discuția a plecat în zona cum se trăia și gătea acum sute e ani. Și dacă nu sunt prea optimist, chiar acum 5-10-15 ani în unele zone din țară.

Li Ziqi este o gagică din China care s-a mutat înapoi la țară pentru a avea grijă de bunică după ce i-a murit bunicul. Țara asta a ei este o zonă semi-izolată din regiunea Sichuan care adăpostește cea mai mare rezervație de panda gigantici. Iar ideea din spatele video-urilor era să le arate tinerilor cum și de unde vine mâncarea tradițională chinezească.


Marțea trecută am văzut pentru prima oară video-ul de mai sus, iar sâmbătă am făcut maraton de nostalgie cu bere, pulled pork și niște crănțănele. Având în vedere că fructele și legumele sunt aproape identice cu ce avem și noi, iar tehnica folosită îmi aduce aminte de ceea ce vedeam pe la bunici în va…

Hocus pocus ignorantus

Din ce în ce mai des mi se întâmplă să deschid socialul personal, să dau vreo două trei scrolluri, să înghit în sec și să îl închid. Aceleași 5 întrebări fără răspuns îmi vin în minte și prefer să nu mă bag în dileme existențiale dacă nu este neapărat necesar.

Așa că mai bine îmi pierd timpul liber în alt mod, adică cu jocuri pe calculator. Măcar acolo lucrurile sunt destul de liniare și fiecare "victorie" sau "înfrângere" e cumva meritată și ușor de atribuit. Am pus în ghilimele pentru că majoritatea jocurilor mele sunt de tip sandbox așa că nu am niște obiective clar definite de la început.

Pentru curioși și pentru posteritate, acestea sunt cele 5 dileme care se mulează aproape perfect pe 90% din ceea ce văd pe social. Și desigur că persoanele de față se exclud, #evident.

Dumnezeule, cât timp liber ai la dispoziție să te cerți pe prostia asta?E ceva în neregulă cu mine că nu mă interesează să fiu purtătorul dreptății și moralității absolute pe Internet?Dar nimeni …