Treceți la conținutul principal

nitel /r/historyporn

Imi place sa ma uit la fotografii vechi ce au reusit sa capteze o bucatica de istorie din care fiecare intelege ce vrea. Sunt multe exemple care ma impresioneaza sau starnesc un amalgam de sentimente in pieptul asta de robot. Cu toate acestea nici o fotografie nu m-a impresionat atat de mult ca cea de mai de jos.

A candid Joseph Goebbels at the moment he realized his photographer, Alfred Eisenstaedt, was a Jew, 1933 [860x1280]

V-J Day in Times Square
Si acum putin background story ca sa intelegi exact de ce poza asta este pur si simplu geniala. Goebbels a fost Ministrul Propagandei Publice in timpul regimului nazist din anul 1933 pana în 1945. A fost unul dintre cei mai fanatici si mai apropiati colaboratori ai lui Hitler. 

Tipul care i-a facut fotografia e unul dintre cei mai faimosi fotografi ai secolului XX. Alfred Eisenstaedt este de asemena raspunzator pentru una dintre fotografiile iconice din la Al Doilea Razboi Mondial: V-J Day in Times Square (imaginea din stanga)

Uita-te cateva secunde in ochii lui Goebbels si spune-mi ca nu iti cauzeaza fiori reci pe sira spinarii ...  Asa te priveste cineva care iti doreste moartea.

Comentarii

  1. A mai trait dupa ce-a developat poza ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Da evident.Poza mare e facuta inainte sa inceapa razboiul iar cea mica cand s-a terminat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iti dai seama cat curaj i-a trebuit fotografului respectiv sa ramana acolo si sa-i faca poze nebunului ?

    RăspundețiȘtergere
  4. “He looked at me with hateful eyes and waited for me to wither. But I didn’t wither. If I have a camera in my hand, I don’t know fear.” - Alfred Eisenstaedt

    RăspundețiȘtergere
  5. Fiori reci iti dau si moartea lui Joseph Goebbles, sau mai bine zis moartea familiei lui.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări Populare

Și tu ce ai făcut primăvara asta cu sacul de haine vechi rămas după curățenie?

Ieri am fost la lansare mai neobișnuită de magazin de haine. Empty Shop este locul ăla unde ajung toate hainele care au rămas mici, care nu mai sunt fashionable sau care sunt doar nebăgate în seamă și ajung să fie abandonate prin dulap cu anii. Chestia e că acele haine trebuie să le aduci tu de acasă.  Ariel le spală, iar Nepi (Promenada) și Let's do it Romania le vor dona unor oameni care le vor aprecia mai mult decât ai făcut-o tu în ultimul an.

Toată treaba asta se întâmplă în următoarele 2 săptămâni (18 aprilie) în mai mult de o duzină de centre comerciale din București și țară deținute de Nepi. Lista exactă nu o am, dar presupun ca va apărea în curând pe site-ul/Facebook-ul celor de la Let's Do it Romania.

Înainte să scriu am căutat-o, dar m-am enervat repede și am ieșit când am văzut întrebări idioate de la useri de genul: dar chiar trebuia să fie numele în engleză? Pentru că de fapt doar cu asta au rămas după ce au citit despre inițiativă. Pun pariu că în scurt timp o …

Mi-am luat o perie electrică de curățat cu 7 capete interschimbabile

Precum săracii, eu încă îmi fac singur curățenie în casă. Nu zic că nu m-a tentat niciodată să angajez pe cineva să se ocupe de aspectul ăsta, mă gândesc la asta de fiecare dată când fac curățenie, dar de aici până la a face ceva în direcția asta a fost cale lungă. Așa că acum vreo 2 luni am fost prevăzător și mi-am luat scula din poza de mai sus pentru a ajuta la curățenia de primăvară.

Inițial mă gândeam să iau un accesoriu de bormașină, dar după ce am chibzuit nițel și mi-am adus aminte că sunt singurul bărbat din București care nu are o bormașină în apartament, am decis că o sculă specializată e mai ok pentru curățatul prin casa.

După un scurt research care a venit cu o singură concluzie - nu lua peria electrică cu braț lung de pe site-urile de teleshoping - m-am decis pe Belle Hand Held Electric Cleaning Brush. Sau mai bine spus pe produsul din imaginile de mai sus pentru că Belle-ul meu este o copie chinezească a unui produs pe nume Metapo PS 200 de care nu sunt sigur că nu e ș…

Ursus Retro Nepasteurizată

Anul trecut, tot așa prin primăvară, a fost nebunie cu lansările de beri nepasteurizate în portofoliul celor de la Ursus, iar anul ăsta văd că o iau de la capăt. De data asta cu Ursus Retro despre care ei zic că este o bere blondă nepasteurizată cum se făcea odată. Cum exact se făcea... nu cred că am cum să aflu vreodată pentru că abia promovasem cu succes la făcutul la oliță când a venit Revoluția.

Cu toate astea, eticheta de Ursus Retro spune că ar trebui să mă aștept la un gust intens (4/5),  medium amărui (3/5) cu o culoare plăcută (3/5) și o spumă bogată (4/5). I-aș contrazice doar la partea cu amărui și aș mai da un punct de la mine.

Și ca să o iau puțin pe arătură, chiar îmi place sistemul ăsta de pahare-steluțe-whatever pe care l-am implementat ca să îți dai mai ușor seama dacă o bere pe gustul tău. E puțin aspirațional pentru că berea este sub 4 lei în magazin, 3.75 dacă nu mă înșeală memoria, dar apreciez încercarea și mi-ar plăcea să văd mai mulți producători care fac asta…