Treceți la conținutul principal

Cred ca mi-am gasit o noua pasiune!

In weekendul ce a trecut am fost la catarat prin Bucegi pentru prima oara in viata mea. Initial am mers acolo ca sa mai schimb betoanele gri cu padurile verzi. Nu intentionam sa ma catar. Stiam ca am rau de inaltime. Stiam e mult spus. Nu mi-a fost frica de inaltime nici cand am sarit cu parasuta. Dar totusi undeva in tinerete mi s-a intiparit chestia asta in minte cum ca as avea rau de inaltime. Nope.

M-am lasat convis sa urc pe un 5+ in niste papuci cu 3-4 numere mai mici. N-am reusit sa termin traseul. Mainile mi-au cedat. Picioarele la fel. Nu sport mai fac ocazional nu antreneaza muschii aia. Vedeam priza incercam sa ma imping si esuam. Ca tiganul la mal. Dar nu asta e ideea. Ci despre cat de surprinzator si placut mi s-a parut cataratul.

Este o iesire in natura ce te solicita trup si suflet. Suflet ca ti se rupe inima cand vezi gunoaie aruncate in locuri frumoase. Trup ca incepe sa iti tremure membrele ca o piftie. Ajungi repede sa fii epuizat si istovit dar curios sa gasesti urmatoarea priza. Eu recunosc ca am cedat cam repede. Nu credeam ca pot mai mult. Poate puteam. Sigur puteam mi-au zis cei cu care eram. Dar ma voi intoarce. Ma voi antrena si voi izbuti!

Comentarii

  1. Imi amintesti de dorinta mea ascunsa de a sari cu parasuta...
    Mai facut sa zambesc putin, uisem de aceasta pasiune a mea mai veche neatinsa.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

O plimbare prin Bucuresti in 1993

Am dat întâmplător pe YouTube de video-ul de mai jos și m-am uitat captivat la cele 36 de minute de plimbat prin jumătate de București. Ceva ce azi, 26 de ani mai târziu, intră în zona legendelor urbane.

Dar să nu fiu absurd, un sfert de secol nu e o perioadă de timp neglijabilă. Cu siguranță optimiștii vor vedea bunăstarea așternută peste Capitala în tot acest timp, la fel cum pesimiștii vor spune ca de fapt nu prea s-au schimbat atât de multe lucruri încât să nu mai recunoști orașul.

Și cred că e un lucru care ține de vârstă. Pe YouTube ăi mai tineri tindeau să fie mai des în prima categorie, iar ăștia mai bătrâni în a doua.

Să ne întoarcem totuși la clip.



Ziceți și voi: s-a schimbat suficient de mult orașul în tot acest timp?

ps. Deși seamănă, în locul pasagerului nu e Florin Călinescu.

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Reciclatul e pentru fraieri

Au trecut mai bine 3 ani de când mi-am propus să reciclez tot ce se poate recicla. Trei ani de reciclare selectivă și mers aproape lunar la pubele din cartier. Ani în care mi-am dat seama că trebuie să fii destul de fraier să faci asta în Sectorul 4 al Capitalei.

Pe la început aveam pubelele peste bulevard la vreo 450 de metri de bloc. După vreo trei-patru luni au dispărut și au apărut altele la vreo 600 de metri, tot pe partea ailaltă a bulevardului. Nicio problemă, am gamba frumoasă și pot să car sacul lui Moș Crăciun în spate. E mai greu cu sticlele de bere, dar fiecare viciu se plătește cumva.

Nu trece un an, iar REBU pierde contractul de curățenie în favoarea ADP-ului. Ce înseamnă asta pentru fraierică ăsta cu reciclatul? Păi timp de vreo jumătate de an nu mai există nicio pubelă de reciclare nicăieri în zonă/sector. Vreo două luni n-am avut nici coșuri de gunoi pentru că REBU a plecat ca o nevastă supărată din relația asta cu Sectorul 4, adică cu tot ce a avut și n-a avut.

Au f…