Treceți la conținutul principal

Efectele adverse ale unui weekend cu cei de la #scoalaF64

In weekend am fost in Sinaia la scoala de fotografie F64, si nici nu-mi imaginam ce bataie crunta o sa fie pentru card. Acum cativa ani (3-4?) m-am transformat din bagator in seama cu dslr in pozaci cu telefonul. Nu mai suportam sa car rucsacul cu aparatul foto, obiective si cele de trebuinta. Mai ales ca nici nu ma dadea talentul afara din casa.

Drept urmare am vandut tot si am trecut la camera de telefon de 3.2 MP. Incet incet am urcat la 5 MP. Iar mai nou sunt la 12 MP cu f/2.4 pe Xperia S. Credeam ca sunt multumit de mixul comoditate - performanta. Chiar sunt. Dar ....

Intotdeauna e un DAR! M-am jucat putin cu un Sony NEX 5 si m-am indragostit. De aici si abuzul la care vreau sa supun card-ul in viitorul apropiat. Are dimensiunea ideala pentru camera pe care o caut eu, iar obiectivele interschimbabile sunt cireasa de pe tort. Am vazut ca exista 18-55, 50 f/1.8 si unul de macro. Fix ce aveam inainte :)

Momentan sunt la capitolul voayeurism, adica citesc review-uri si ma uit pe poze facute cu aparatul. Si pana cand o sa ma hotarasc ca nu mai pot fara el, mi-am propus sa incerc sa mai trag si eu cate o fotografie. Chiar daca doar cu telefonu'

George (TTL), tu si Kiko sunteti vinovat pentru aceasta apocalipsa bugetara ce urmeaza sa vina! Pasiunea cu care ati vorbit despre fotografie a fost pur si simplu inspirationala. Nu credeam ca o sa ii mai dau o sansa acestui domeniu, dar voi ati reusit sa reaprindeti ceva ce de mult se stinsese.

Comentarii

  1. Ma bucur ca mai gasesti placere in a face poze, observ ca in ultimul timp toata lumea doreste a fi fotograf ceea ce strica destul de mult piata dupa parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Unde exista concurenta, exista piata, daca exista piata trebuie sa existe interes ceea ce face sa creasca calitatea-parerea mea,a unuia care este la inceput de drum. Oricum succes tuturor celor ce fac din fotografie, o pasiune! Competitia naste valori.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

10 poze de la prezentarea echipelor din Turul Franței 2019

Viața e o serie de coincidențe plăcute.

La concluzia asta am ajuns acum când doream să scriu câteva rânduri despre aceste poze care parcă îmi plac din ce în ce mai mult cu cât mă uit mai mult la ele.

Prima coincidență e că nici nu știam că există o prezentare oficială a echipelor cu două zile înainte de marele start. În atmosferă de sărbătoare, cu multe selfie-uri și zâmbete, timp de aproape 2 ore mi-au trecut prin față toți cei 176 de rutieri.

A doua a fost că la intrarea în Galeriile Saint-Hubert să se facă un mini abuteiaj care practic forțau echipele să se oprească preț de câteva minute fix în fața mea. Fără acest mic "ajutor" n-aveam nicio șansă reală să fac o singură poză decentă.

A 3-a e practic cireașa de pe tort: strada unde am făcut toate pozele se numește Rue d'Arenberg.











Pozele le-am pus și pe Facebook, dar știu că atunci când o să vreau să le revăd o să blestem lipsa oricărui algoritm de căutare așa că e mai bine să fie și pe blog. Aici le am la îndemână supe…

manolo si jean acesti miki alexandrescu de la eurosport

[2017 edit: Ceva mai recent despre ei poți citi aici. Lucrurile s-au schimbat mult de când a fost scris articolul acesta în 2011]

De fapt ei sunt trei crai de la rasarit, dar numele celui de-al treilea nu l-am retinut. Acesti 3 crai sunt moartea pasiunii cand vine vorba de ciclism. Ei n-ar face o treaba asa dezastruoasa daca nu ar avea o atitudine de cacat fata de spectatori si mari fixuri pe anumite subiecte ce nu prea au legatura cu ce se intampla in momentul acela pe ecran.

Dar asta se intampla dintr-o contopire ciudata a faptului ca sunt ei dobitoci si ca ciclismul face rating subunitar. Nu cred ca am auzit vreodata un comentator care sa spuna ca toti sportivii se dopeaza - si asta nu o data si nu in treacat.

Sa petreci ore intregi vorbind despre doping nu este doar teribil de plictisitor pentru spectatorii tai ci si a giant mood killer (de ce te-ai uita la ceva unde toata lumea triseaza?) ... si consider ca doar un dobitoc de comentator ar face asta. Pierzi audienta.

Tot din cate…