Treceți la conținutul principal

Efectele adverse ale unui weekend cu cei de la #scoalaF64

In weekend am fost in Sinaia la scoala de fotografie F64, si nici nu-mi imaginam ce bataie crunta o sa fie pentru card. Acum cativa ani (3-4?) m-am transformat din bagator in seama cu dslr in pozaci cu telefonul. Nu mai suportam sa car rucsacul cu aparatul foto, obiective si cele de trebuinta. Mai ales ca nici nu ma dadea talentul afara din casa.

Drept urmare am vandut tot si am trecut la camera de telefon de 3.2 MP. Incet incet am urcat la 5 MP. Iar mai nou sunt la 12 MP cu f/2.4 pe Xperia S. Credeam ca sunt multumit de mixul comoditate - performanta. Chiar sunt. Dar ....

Intotdeauna e un DAR! M-am jucat putin cu un Sony NEX 5 si m-am indragostit. De aici si abuzul la care vreau sa supun card-ul in viitorul apropiat. Are dimensiunea ideala pentru camera pe care o caut eu, iar obiectivele interschimbabile sunt cireasa de pe tort. Am vazut ca exista 18-55, 50 f/1.8 si unul de macro. Fix ce aveam inainte :)

Momentan sunt la capitolul voayeurism, adica citesc review-uri si ma uit pe poze facute cu aparatul. Si pana cand o sa ma hotarasc ca nu mai pot fara el, mi-am propus sa incerc sa mai trag si eu cate o fotografie. Chiar daca doar cu telefonu'

George (TTL), tu si Kiko sunteti vinovat pentru aceasta apocalipsa bugetara ce urmeaza sa vina! Pasiunea cu care ati vorbit despre fotografie a fost pur si simplu inspirationala. Nu credeam ca o sa ii mai dau o sansa acestui domeniu, dar voi ati reusit sa reaprindeti ceva ce de mult se stinsese.

Comentarii

  1. Ma bucur ca mai gasesti placere in a face poze, observ ca in ultimul timp toata lumea doreste a fi fotograf ceea ce strica destul de mult piata dupa parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Unde exista concurenta, exista piata, daca exista piata trebuie sa existe interes ceea ce face sa creasca calitatea-parerea mea,a unuia care este la inceput de drum. Oricum succes tuturor celor ce fac din fotografie, o pasiune! Competitia naste valori.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Prime impresii: Garmin Instinct după o lună de utilizare

Acum vreo două luni mi-am schimbat bateria la vechea brățară de fitness (Garmin Vivofit 2) și presupun că am făcut ceva greșit pentru că în câteva zile a luat apă la duș și dus a fost. La început discret cu jumătate de ecran ars, ca apoi senzorii să se ducă în vacanță după aproape 8500 de kilometri în care am fost împreună. Asta e, se mai întâmplă.

N-am plâns prea mult după ea și m-am reîntors la G-shock-ul vechi care între timp a devenit destul de stângaci de purtat la outfit-urile adoptate după 30 de ani. Nu vreau să se înțeleagă că am descoperit fashionul masculin și acum mă uit cu dispreț la ce purtam la 20iș de ani, dar unele schimbări pe ici pe colo s-au tot întâmplat în anii ăștia. 
Așa că am ajuns să mă uit la o nouă brățară/ceas de fitness care să fie similară cu vechiul Vivofit: autonomie a bateriei în luni/ani, construcție robustă pentru că n-am chef să dădăcesc un accesoriu și suficient de accesibil ca preț ca să se justifice stilului semi sedentar de viață pe care îl am. …