Treceți la conținutul principal

Fuck the system ...

.... but first let's fuck some innocent guy!

Observ ca nu suntem in stare sa ne razbunam constructiv si nici sa ne varsam frustraile pe cei care trebuie. Nu stiu daca e vorba de noi ca natie sau este un lucru universal. Totusi, de multe ori tinta acestui fuck the system este un gigel ce nu are nici o legatura cu sursa frustrarilor. 
  • Ah ... statul mi-a marit taxele?? Hai ca ma razbun pe el smulgand garduletele, bancile si spargand magazinele din centrul orasului. Astfel se va intelege mesajul meu! 
  • Salarii scazute? Blocand circulatia celui mai mare bulevard din oras cu siguranta o sa il invete minte! Nu conteaza ca stric ziua tuturor celor care vor sa ajunga undeva. 
  • Vin sa imi platesc taxele si soferul meu nu gaseste loc de parcare? Mai bine parchez pe locurile ANAF-ului si ma cert 15 minute cu un biet paznic ce e platit de 10-20-30 de ori mai putin ca mine. Fuuuck The System!!!!!!111111one
Cam astea sunt exemplele mioritice de Fuck The System. Asta s-a inteles. Iar in general genul asta de razvratiri au efect zero. E cineva surprins? Eu nu. 

Acum ceva vreme observam ca romanul percepe libertatea ca fiind un fel de "sunt liber sa fac ce vreau, cand vreau, cum vreau si cu cine vreau". Daca ii spui ca libertatea lui se opreste in momentul in care afecteaza libertatea altuia  ... se va uita la tine cu o privire de bovina. Cum adica sa te gandesti si la altcineva? Pai asta nu e libertate. Mars in *&^%$##@! de comunist! (comparatie artistica ... nu o lua chiar mot a mot)

Cam asa e si la Fuck The System - Oamenii angajati de stat sunt mana in mana cu acesta, stiu ei de ce trebuie sa isi primeasca crizele tale de isterie. Nu este doar un job vai de capul lui. Nu, ei chiar cred cu tarie in STAT si in metoda lui de macinare sistematica a persoanei tale. De fapt, daca stau sa ma gandesc mai bine, chiar ei i-au propus statului sa ti-o traga iar si iar.

Problema e ca poate ne place sa ne simtim persecutati. Sau poate sunt reminiscente ale perioadei comuniste cand statul era raspunzator pentru tot. Poate trebuie sa dam vina pe cineva. Poate pur si simplu ne place sa ne plangem sau sa dramatizam fiecare prostie. Poate chiar e vina statului. 

Who the fuck knows? 

Nu cred ca e #fun in hora frustrarilor. Participantii nu par sa se distreze. Nimeni nu ranjeste la final. Nimeni nu mai cere un bis. Isi strica zen-ul si mai si imbatranesc. Nu e pacat?

Comentarii

  1. si care-i partea constructiva din acest du-te/vino si din ce scrie mai sus-articol+comentariile de pana acum?

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu sunt pentru revolutie, insa eu prefer sa privesc din ansamblu si observ cu tristete ca de la ultima revolutie ,ceea a lui Ceausescu parca ne merge mai rau.
    Ce-i rau, e rau facut.
    Unii spun ca e mai bine, insa din ansablu eu zic ca e mai rau!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

O plimbare prin Bucuresti in 1993

Am dat întâmplător pe YouTube de video-ul de mai jos și m-am uitat captivat la cele 36 de minute de plimbat prin jumătate de București. Ceva ce azi, 26 de ani mai târziu, intră în zona legendelor urbane.

Dar să nu fiu absurd, un sfert de secol nu e o perioadă de timp neglijabilă. Cu siguranță optimiștii vor vedea bunăstarea așternută peste Capitala în tot acest timp, la fel cum pesimiștii vor spune ca de fapt nu prea s-au schimbat atât de multe lucruri încât să nu mai recunoști orașul.

Și cred că e un lucru care ține de vârstă. Pe YouTube ăi mai tineri tindeau să fie mai des în prima categorie, iar ăștia mai bătrâni în a doua.

Să ne întoarcem totuși la clip.



Ziceți și voi: s-a schimbat suficient de mult orașul în tot acest timp?

ps. Deși seamănă, în locul pasagerului nu e Florin Călinescu.

6 poze de la Haagen-Dazs Gallery!

Acum vreo 3 săptămâni s-a mai bifat o premieră în catalogul consumerismului: am cumpărat o cameră foto fix în ziua în care s-a lansat în România. Probabil ca aș fi făcut precomandă dacă exista opțiunea asta, dar așa m-am prezentat regulamentar la ora 9 dimineața la F64 să o testez, iar apoi seara am trecut să îmi iau tichetul de admitere în clubul GRist-ilor. Auzisem multe lucruri bune despre Ricoh GR II așa că mi-am zis că nu am cum să dau greș cu versiunea a 3-a.

De atunci o tot testez sau mai bine spus mă testează ea pe mine, nu cred că s-a convins din prima că am înțeles despre ce e vorba asta cu snapshot-urile. În weekend cu familia m-am înțeles bine cu ea, dar abia aseară la evenimentul celor de la Haagen-Dazs am căzut la pace.

Am tras vreo 36 de poze de zici că eram pe film, iar astea 6 mi-am zis că le dau și pe blog. Tot nu sunt ce trebuie pentru că am ținut timpul de expunere prea jos (1/30), dar rezultatul e unul care mă mulțumește mai ales că efortul de post-procesare a fos…

Reciclatul e pentru fraieri

Au trecut mai bine 3 ani de când mi-am propus să reciclez tot ce se poate recicla. Trei ani de reciclare selectivă și mers aproape lunar la pubele din cartier. Ani în care mi-am dat seama că trebuie să fii destul de fraier să faci asta în Sectorul 4 al Capitalei.

Pe la început aveam pubelele peste bulevard la vreo 450 de metri de bloc. După vreo trei-patru luni au dispărut și au apărut altele la vreo 600 de metri, tot pe partea ailaltă a bulevardului. Nicio problemă, am gamba frumoasă și pot să car sacul lui Moș Crăciun în spate. E mai greu cu sticlele de bere, dar fiecare viciu se plătește cumva.

Nu trece un an, iar REBU pierde contractul de curățenie în favoarea ADP-ului. Ce înseamnă asta pentru fraierică ăsta cu reciclatul? Păi timp de vreo jumătate de an nu mai există nicio pubelă de reciclare nicăieri în zonă/sector. Vreo două luni n-am avut nici coșuri de gunoi pentru că REBU a plecat ca o nevastă supărată din relația asta cu Sectorul 4, adică cu tot ce a avut și n-a avut.

Au f…