Treceți la conținutul principal

Cateodata ai una din zilele alea..

... cand nici dupa ce ai 309 kill-uri cu pusca cu luneta in Al Doilea Razboi Mondial, dintre care 36 sunt alti lunetisti... nu poti sa scapi de intrebari legate de ce fel de lenjerie porti pe sub uniforma. Chiar daca pe aceasta iti atarna Ordinul lui Lenin (cea mai inalta distinctie sovietica in momentul WW2), ziaristii nu pot decat sa se gandeasca la lipsa de stil pe care aceasta o uniforma o are. 

In plus, o domnisoara random de la Washington Post nu va reusi sa inteleaga cum un razboinic de succes nu face un efort sustinut sa arate bine in uniforma si sa faca uniforma sa arate bine. Ce? Ioana d'Arc si alte personaje marcante din razboaiele trecute nu sunt tot timpul infatisate in armuri lustruite exemplar? 

Se vor scrie randuri si randuri despre cum ai infulecat micul dejun, mai putin despre faptele tale din razboi. Or sa si omita sa mentioneze ca tu de fapt ai venit aici sa incerci sa convingi poporul american sa creeze al doilea front in potriva nazistilor. 

Principala grija a ziaristilor o sa fie sa observe ca nu te machiezi si sa te intrebe daca Armata Rosie are vreo interdictie pe acest subiect. E greu sa le explici ca in razboi nu prea te intereseaza sa te rujezi si sa iti dai cu fond de ten. Unghiile vopsite nu te ajuta mai bine sa te camuflezi. Si in mod cert nu ai timp sa iti dai genele cu rimel.

Justice Robert Jackson, Lyudmila Pavlichenko and Eleanor Roosevelt in 1942. Photo: Library of Congress
E vorba de Lyudmila Pavlichenko (foto centru / wiki), iar cele descrise mai sus sunt cat se poate de adevarate (sursa). Poate s-a intamplat asa doar pentru ca e femeie, dar am o urma de indoiala ca doar asta e singurul motiv. Fuga dupa senzational a ziaristilor nu este de azi de ieri. Era si acum 72 de ani si este si acum. Acum e pur si simplu full retard cu toate titlurile bombastice, dar esenta este aceeasi. 

Fara grija! Se intampla si acum mixul asta de sexism si fuga dupa senzational. Nu o sa iti vina sa crezi ce ii raspunde cosmonauta unui reporter care o intreaba cum o sa aranjeze parul cand se va afla pe statia spatiala (sursa). Spoiler - ii raspunde cu o intrebare retorica: " Dar de coafura colegilor mei nu esti interesat? "

Dar unde vroiam sa ajung cu toate chestiile astea? Presa nu s-a stricat. Presa asa a fost tot timpul. Chiar si la noi. Problema e ca pe langa hienele astea in continua cautare de senzational, mai erau si jurnalisti decenti. Acum pe cale de disparitie. Si nici macar protejati. 

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Opinie nepopulară legată de mersul la vot

Problema asta cu îndemnurile de a ieși la vot stă în faptul că se fac între ăia care oricum ies la vot.

- Ieși la vot pentru că zeci de motive pertinente! - Da! Ce bine ai zis-o, ia-ți like-ul bine meritat. Ne vedem la vot.  - Ce mișto, uite câte like-uri am și oameni care zic că vin la vot. Sigur de data asta o să fie altfel. 
Doar că nu e. 
Se va ieși la vot ca și până acum. 
Până la ora zece deja au votat jumătate dintre morții satelor românești și aproape toți ăia care încă sunt în viață. La ora 13 avem deja primele sondaje care prevestesc nepăsarea ăstora de pe comercial. 
Dar cum se poate așa? Doar am dat cu toții like și share. 
Nu chiar.  Prințesa de pe Instagram n-a promis nimic de gen, nici măcar într-un story. Dani Mocanu era prea preocupat să mai cumpere 2-3 uniforme de mascați pentru următorul său hitJumătate din ăia de 18-19 ani n-au timp pentru că trebuie să facă un videouri în care să numere greșelile noii piese 5Gang. Studenții sunt prea mahmuri după o seară de pomină în …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.