Treceți la conținutul principal

Ardealul - turist in propria-mi tara!

Nu stiu cat de mult si-au vizitat altii tara, dar pentru mine Ardealul inca are o farama de mister. Este regiunea careia i-am explorat cel mai putin traditiile si bunataturile. Locul in care desi ajung de cel putin cateva ori pe an, intotdeauna descopar ceva nou si inedit. Si vreau sa va zic ca imi place aceasta certitudine pe care o am de fiecare data cand trec Carpatii.

Cu gandul acesta in minte, joia trecuta am plecat intr-o expeditie de diminuare a acestui mister care e intruchipat de Ardeal. Planul era simplu - 8 bloggeri in 3 masini isi vor stabili un avanpost in Saschiz, iar de acolo vor explora si cucerii maduva salbatica a Ardealului: Sighioara - Lapusna - Cheile Bicazului -Zetea - Biertan - Agnita - Dejani - Apold - Saschiz. Peste 710 km de asfalt si drumuri de pamant ne asteptau respectuos sa ne ofere o gura veritabila de Ardeal.

Privelistea de dimineata continea intotdeauna minim 50% ceata.
Prima experienta a venit dupa un drum de aproape 5 ore din Bucuresti, am ajuns in locul care urma sa ne fie sediu general pentru urmatoarele patru zile: Hanul Cetatii din Saschiz - un han deschis in urma cu 200 de ani - 1814.

Han care ne-a intampinat - ca pe drumetii de odinioara - cu o ciorba de afumatura si tarhon. Cu astfel de tratare nici nu ai cum sa nu uiti de oboseala si sa te asterni la povestit. Ceea ce am si facut ceasuri bune dupa miezul noptii.

Abia pe zi am remarcat curtea interioara care si-a pastrat o parte din farmecul de altadata
Zilele urmatoare au continuat cu explorarea gustului ardelenesc: papricas, gulas, somloi, supa de fructe, sarmale ardelenesti, tocanita de iepure, salam de cerb sau salata de conopida - acestea fiind doar cateva dintre merindele oferite de localnici. Nici nu stiti cat de greu mi-a fost cu insiruirea asta. Imi ploua in gura si acum la gandul celor gustate.

Dar ce-ar fi gustul ardelenesc fara putina palinca piscacioasa care sa mai stearga din toata infratirea asta intre carne si legume? Am degustat o clasica a zonei - cea de gutui; am continuat cu una inedita - de salcam; si m-am indragostit de una de soc. Ce aroma, ce parfum, ce buchet (daca mi se permite). Si mi se permite pentru ca am adus o mostra de 2 litri acasa. Sa fie cu prieteni. Sa fie bine.

Rezultatul a 50 de ani de exploatare a pietrei. 
Totusi, nu toate lucrurile frumoase din Ardeal ti se perinda cu atata usurinta prin fata nasului. Unele sunt ascunse si te asteapta sa le descoperi istoria. Un exemplu de astfel de loc este cetatea taraneasca Saschiz - lasata in paragina, ea pierde incet incet ultima batalie (cea cu natura) pe care o va mai vedea. Totusi, efortul de a ajunge la ea iti este rasplatit cu o priveliste demna de un tablou grigorescian.

Intreaga compozitie mi se pare reprezentativa pentru regiune. 
Acum intelegeti de ce tot vorbesc de cateva minute de frumusetea Ardealului? Genul asta de priveliste te lasa pur si simplu cu gura cascata. In plus, gratie lui Razvan avem o perspectiva din care cetatea probabil ca n-a mai fost vazuta niciodata - din drona! (link).

Ne-am tot obisnuit ca strainii sa ne zica ca avem o tara superba, dar cumva uitam sa experimentam si noi aceasta senzatie. Dam din mana, din cap si spunem da! da! da!, dar tot in destinatiile arhi-turistinice ne imbulzim in detrimentul unor momente ca cel surprins in imaginea de mai sus.

Razvan pregatindu-se sa droneze cetatea taraneasca a Saschizului.
Nu vreau sa inchei articolul pe tonul asta pentru ca stiu foarte bine cat de usor e sa te lasi purtat de comoditate. Sa preferi sa mergi in locuri usor de ajuns. Unde sa ai semnal full 4G si WiFi in camera. Sa te duci la cele mai bune restaurante recomandate de Foursquare si sa te bucuri de tot confortul cu care erai obisnuit de acasa.

Totusi, viata e prea scurta pentru a fi traita doar sub povara semnalului!

4×4 Goodyear Experience powered by Tiriac Auto.
Cateodata trebuie sa incerci o aventura! Am incercat sa ma gandesc cum as putea sa o zic altfel, dar pana la urma ceea ce s-a intamplat in #goodyear4x4 este o aventura. Este o aventura de a descoperi locuri noi - daca vrei sa ii zici asa. O aventura de regasire a frumusetilor traditionale - vor spune altii.

O aventura prin care noi cei participanti incercam sa va convingem pe voi cititorii sa incercati ceva nou sau sa incercati ceva vechi (cand eram mic obisnuiam sa fac roadtrip-uri prin tara cu familia). Cuvantul cheie in tot acest indemn este sa incercati ceva.

Lacul Rosu - combinatia intre adancimea mica si felul in care pica lumina il fac in must visit pentru orice fotograf.

Acestea fiind zise, sper ca nu am fost prea impertinent in a va scoate din zona de confort. Daca totusi am reusit sa realizez acest declic, vreau sa va zic ca pe site-ul Goodyear gasiti o sectiune cu posibile trasee de incercat pe timp de iarna sau primavara/vara. Vointa sa existe.

Comentarii

Postări Populare

Căsătoria = un bărbat + o femeie fără copil

Știu că alt subiect e mai hot zilele astea, dar ăla e deja supra-dezbătut de bula mea fără vreo concluzie maiestoasă referitor la cum ar trebui procedat pentru a transmite un mesaj. Pentru că în esență despre asta e vorba, nu despre a câștiga sau a pierde, așa că nu voi dezbate momentan subiectul ăsta.

M-am uitat luni seara la Gospodar Fără Pereche când fermierii noștri și-au întâlnit pretendentele, urmând ca apoi să treacă printr-un speed dating de 2 minute pentru a se convinge că au cele necesare pentru a le deveni neveste.

Spre surprinderea mea, factorul decizional al ediției din acest an a fost dacă au sau nu copil. În episodul de luni mai toate care aveau s-au întors acasă. Zic surprinzător pentru că în ediția trecută, atunci când mamele erau cele care luau deciziile de eliminare, principalul lucru care trimitea fetele acasă era dacă știu sau nu să facă de mâncare. Puișorul lor trebuia să mănânce bine.

Cum ziceam, la ediția asta lucrurile au prezentat o față mai meschină a societ…

Mileul de Aur - premiile neoficiale ale publicității

Industria creativă e puțin meschină. Din exterior se văd doar campaniile alea mișto unde s-au aliniat toate planetele posibile din univers, iar din interior sunt zile-luni-ani de făcut chestii mediocre pentru că cineva trebuie să le facă și pe alea. Orice banalitate de ambalaj, afiș publicitar, banner sau postare de social media a fost făcută de un om care visează să urce cândva pe scenă și să citească un discurs plictisitor de mulțumire.

Ei bine, ieri acești oameni au avut ocazia să facă asta la gala de premierea a Mileului de Aur. Un festival organizat mai mult ad-hoc pentru a râde puțin de creativitatea banală a industriei. Ca idee, la o categorie a câștigat un sticker alb de pus pe o fereastră pentru a ascunde un aer condiționat. Cu adevărat amuzant este că aia aparent era a 3-a versiune a respectivului sticker. Cam ăsta e nivelul de banalitate de care te mai lovești prin industria asta.

Dar și când urci pe scena aia, nebunie. Chiar dacă te înscrii și te votezi singur, cum a făcu…

Trailer: Pentru Romania (2018)

Deși am fost destul de critic în trecut cu filmele românești, mă bucură de fiecare dată când aflu câte ceva despre ce mai scoate cinematografia autohtonă. Ieri cam pe la prânz primesc un email cu o invitație de vizionare. Aveam alte pe cap așa că i-am dat cu marks as unread până azi dimineață când am avut niște minute libere.
...intr-o societate bantuita de indoiala, cu o scara a valorilor fundamentale subreda, dezordine sociala, crize politice, culturale sau economice, exista tentatia unui refugiu intr-un trecut al implinirii si al luminii. Acesta este Mitul Varstei de Aur, care, pentru societatea romaneasca de azi, este intruchipat intrucatva si de perioada Antichitatii, cand pe teritoriul actual al Romaniei locuiau triburi ale geto-dacilor.  " Pentru Romania " este filmul care aduce razboinicii daci in zilele noastre.
Doi razboinici daci ajung in prezent si descopera o Romanie care ii pune pe ganduri. Intriga filmului regizat de Andrei Barbat ii poarta pe protagonisti in…