Treceți la conținutul principal

Doriti sa comandati si ceva de mancare?

Spusa pe tonul ala milos-incisiv, este intrebarea pe care o urasc cel mai mult sa o primesc in birturi. Ma irita si mai mult atunci cand primesc intrebarea intr-un loc care e jumatate gol. De ce simti nevoia sa imi faci observatie ca daca m-am asezat la masa e bine sa comand si ceva de mancare? Nu-ti dai seama ca te joci cu bacsisul tau?

Am patit asta aseara la Casa cu Tei de pe la Universitate. Trecand peste faptul ca a fost prima oara cand am primit bon fiscal (sa zicem ca tot am mers de cateva zeci de ori), sictirul chelnerului in a isi face datoria i-a tot taiat din bacsis, iar noua ne-a tot taiat din cheful de a mai sta.

La cat de insetati eram de vorba si de altele, daca se misca mai repede putea sa genereze lejer o nota dubla. In schimb a preferat sa faca o romaneasca si probabil sa se planga in spate ca e o seara proasta ca nimeni nu mai comanda de mancare.

Probabil aceasi scuza o aude si patronul atunci cand intreaba de ce scad incasarile. Nu va auzi ca mesenii sunt tratati diferit in functie de varsta, noi pe la 30 suntem priviti ca niste capuse necesare in comparatie cu cei de 50+. Nu va auzi ca iti cam trece cheful de stat la masa atunci cand astepti 10 minute dupa Vin imediat sa iau comanda. Sau ca atunci cand te asezi la o masa de sase persoane esti intrebat imediat Sunteti sase, nu?. Nu nene, o sa fim 5. Putem sa stam in pretiosul tau local si sa ne servesti?

As mai avea frustari legate de restaurante, dar le pastrez si pentru episoade urmatoare.


Comentarii

  1. Poate stiti proverbul "ochiul stapanului ingrasa calul",,,patronul, daca nu stie de ce scad incasarile (adica nu urmareste foarte atent ce se intampla in localul lui), isi merita soarta.
    Cand ai o afacere, te ocupi de ea, nu-i lasi pe toti nespalatii sa ti-o faca praf sau sa te fure.
    Parerea mea, vorba lui Vacaroiu. ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…