Treceți la conținutul principal

Iz de gratar in padure la Cernica

Conform miscarii pe care tocmai am pornit-o, nicio saptamana fara mici, luni am fost la un clasic gratar in padure la Cernica. Zic clasic pentru ca nu cred ca exista vreun bucurestean care se poate lauda ca n-a calcat cu grija prin padurea Cernica in timp ce cara un platouas cu skinless sausages. Este altarul oficial de sacrificiu al tuturor mititeilor din lumea asta.

Insemnare ilustrata cu imagini facute de Daria

Stiind asta, ma asteptam sa fiu inconjurat de miros de mititei, dorei si gigei - asa ca surprins am fost cand n-am atins targetul de burti dezgolite. Nu cred ca biletul de intrare (5 lei/om si 15 lei/masina) a dezarmat burduhanele, si nici nu cred ca toti s-au alaturat trend-ului de mancat sanatos. Ceva s-a intamplat cu exhibitionistii de weekend.


Deci cum ziceam, de intai iunie cam pe la unu' am ajuns si eu pe la Cernica. Am reusit chiar sa gasim o masuta la umbra (si asta a costat, dar nu mai tin minte exact cat), iar cu ajutorul unor vecini de proximitate am inhatat un gratar profesional oferit de autoritati.


Lucrurile s-au miscat rapid. Ne-am alaturat la jarul deja existent, iar in mai putin de 20 de minute aveam deja prima transa gata: porc, pui si mitetei - trioul de foc. Am udat asta cu niste bere artizanala facuta de mine si un prieten, si apoi ne-am intins la un joc de rummy. Cum se face.



Oricum, chiar de nu veneam pregatiti - gaseai de cumparat tot ce iti poftea sufletul: mititei facuti de profesionisti, bere rece si inghetata. Orice iti doreste inima pentru o dupa-amiza lenesa la iarba verde.



Sincer va zic ca a fost mult mai bine decat ma asteptam. N-am auzit nicio manea muzica. Nu prea am vazut balene bipede la bustul gol. Padurea a fost de o curatenie surprinzatoare.

Distantele intre masute sau mai bine zis intre palcurile de oameni era rezonabila incat sa nu iti activeze claustrofobia. Si nici nu erai scaldat in fum de gratar - mai bine spus de alt gratar care sa nu fie al tau.


In ansamblu, a fost o experienta pe care nu m-ar deranja sa o repet - chiar m-as bucura.

Iar acum ca stau si ma gandesc mai bine, avem atatea concepte de baruri hipstaresti, dar n-avem niciun zona de bbq special facuta pentru hipsteri?

Sau mai bine spus: unde se duc hipstarii la gratar sa isi perpeleasca burgerii apetisanti?


Comentarii

Postări Populare

În 28 de zile va dispărea o parte din istoria online-ului românesc

E vorba de forumul ComputerGames.ro care zice stop joc după 21 de ani de activate. Acum 3 zile anunțau că închid doar site-ul, dar acum câteva minute au zis că și forumul este în ultima lună de viață. Păcat.

De fapt nu e vorba de păcat. Nu pot să zic asta în condițiile în care n-am mai intrat pe forum de 7-8 ani să postez sau să citesc ceva care să nu fie în zona de publicitate. E vorba de nostalgie pentru al 2010-lea user de pe forum este al meu și acum la sfârșit de an își sărbătorea majoratul. 
Dar asta e. Se mai închid și site-uri pe care le arhivai în perioada dial-up-ului pentru a le citi a doua zi în liniște. Sau site-uri care au dat prima generație de bloggeri cu mulți ani înainte ca acestea să existe efectiv. Sau site-uri unde ai cunoscut o grămadă de oameni pe care nici nu ai idee exact cum îi cheamă, dar pe care i-ai avut aproape în toți acești ani. 
Dar deja o dau în melodramatice inutile fără să ating adevărata drama cu închiderea CG-ului: după 16 ani de căutări și tot n…

Burgerii Maestro de la McDonald’s: chiflele interzise de care dacii se fereau în zilele de post

Am văzut la Radu și la Alex că au fost lansați acum 12 zile, dar până vinerea trecută n-am avut ocazia să apuc să împușc unul. Trebuie să recunosc că mi-a fost și frică când am văzut vehemența din comentariile lui Radu unde oamenii scriau și stropeau cu aghiazmă peste umărul stâng despre cât de rău e diavolul McDonald's și cât de urât arată ultimele lui progenituri.

Dar cum vineri seara eram puțin mai relaxat și mai euforic, mi-am zis că e momentul să văd despre ce e vorba cu acești burgeri de palmares: Epic Beef și Glorious Chicken. Primul este în imaginea de mai sus, al doilea urmează în poza de mai jos.



Ca să fiu sincer, nu m-ar deranja să ma închin mai des la necuratu' dacă toți burgerii lor ar fi ca cei din imaginile astea. Suficienți de chipeși încât să strângă cam același număr de like-uri pe Instagram ca cei cu pedigree de foodtruck, destul de scumpi încât să văd analize tip first impressions de la oameni ce n-au apucat încă să îi guste.

Adevărul e ca cel puțin pe zon…

Pie-cinte by Scărlatescu în Centrul Vechi - mai bine nu

Atunci când îți pui numele pe ceva ești la mila celor care îți fac și comercializează produsul respectiv. Oricât de strălucit ești tu, la consumatorul obișnuit ajunge ceea ce alții au făcut. Cam așa stă treaba și cu plăcintele astea ale lui Scărlătescu pe care le așteptam ca a doua venire a burgerului hipstăresc.

Deschisă recent în locul Fornetti-ului de vis a vis de Cocor, Inca Una, Va Rog!e o patiserie care este a lui sau e doar susținută masiv de Scărlătescu. Nici nu contează aspectul ăsta. Ce contează cu adevărat e că acolo am mâncat cele mai îngrozitoare plăcinte din viața mea.

Ieri am luat pentru acasă două care arătau relativ interesant pe hârtie: Pie-cintă cu bacon  - 6.5 lei și Pie-cintă cu spanac și brânză de bivoliță 8 lei. Doamna care le vindea s-a oferit să el încălzească, dar am zis că nu are rost că oricum ajungeam cu ele călii acasă. Nu știu dacă a fost o greșeală refuzul ăsta, dar acasă n-am putut să iau mai mult de 2 guri din fiecare. Chit că dansau șoriceii de ceva…