Treceți la conținutul principal

Epopeea cardului SD Wireless

Fie ca ai fost scartar, fie ca ai luat o decizie rationala de a nu da inca 75% din pretul camerei foto pe wifi,nfc si ecran rabatabil, mai devreme sau mai tarziu iti vei da seama ca wifi-ul ala nu era o idee chiar atat de rea. Problema e ca faptul e deja consumat, camera ta nu te va ajuta foarte mult in greblarea like-urilor pe Instagram si Facebook. Dar stai, exista o solutie! Cardul SD Wifi.

Asa mi-am zis si eu acum vreo 2 luni cand mi-am luat Sony RX100-le versiunea intai. Am inceput sa studiez problema si sa descopar ca exista doar doi jucatori de carduri wifi sd in tara: Eyefi si Transcend.

Si mai scump si mai usor de gasit, Eyefi se adreseaza profesionistilor care trag in studio - pentru ca tot ce tragi iti arunca automat wireless pe laptop/storage/desktop etc. Lucru pe care eu de exemplu nu il doream, asa ca am cautat mai departe o solutie de alege poza si download in telefon. 

Transcend poate sa faca asta cu oarecare succes. Zic oarecare pentru ca review-urile sunt mixte pe internet, iar unitatea pe care eu mi-am cumparat-o era stricata si a trebuit sa o returnez. Buba face ca Transcend-ul sa fie si mai greu de gasit, asa ca n-am putut sa iau alt card la schimb pentru ca tocmai returnam ultima bucata.



Dar saga nu s-a terminat aici, prin cineva am reusit sa fac rost tocmai din US of A de un card Toshiba FlashAir versiunea 3. Nu stiu cum sunt celelalte versiuni, dar a 3-a merge fara nicio problema. Nu pierzi semnalul, se conecteaza usor si transferul este rapid (1-2 secunde pe imagine) pentru ca e un card de clasa 10. In plus, a fost si ieftinache - doar 160 de lei.

Care este concluzia la care am ajuns dupa acesta aventura in lumea cardurilor SD wireless? Ce e in aparat default e sfant, dar si mai scump in acelasi timp. Cu toate astea, un card SD wifi poate aduca o noua viata camerelor mai vechi, dar si feedului tau de pe retelele sociale.

Surprinzator, poti sa ai aceleasi rezultate, intr-un mod mai putin elegant, cu un cablu USB OTG de 20 de lei si un telefon cu Android. Da! Androidul suporta plug and play si poti sa transferi poze din camera prin USB, ai nevoie doar de un cablu USB normal si de unul mai special - cel de care ziceam mai sus.

Dar finalitatea este aceeasi - editarile si ultra editarile pe calculator vor ramane pentru fotografii pro si semi profesionisti, iar fotografii sociali vor vrea doar sa dea cat mai repede cadrul surprins. Traiasca transferul wireless catre telefon!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…