Treceți la conținutul principal

La snowboarding în Bansko!

Umbla o vorbă prin târg că atunci când germanii au venit cu proiectul ăsta la noi pe Valea Prahovei, șpăgile cerute au fost mult mai mari ca ale bulgarilor așa că au preferat să investească în ce se numește acum Bansko. Fast forward 15 ani mai târziu și noi am reușit să mai punem 2 km de pârtie în comparație cu cei 75 pe care îi au bulgarii.

Am fost săptămâna trecută și am testat o bună parte din acești 75 de km. Nu există termen de comparație cu ce avem noi momentan în țară (Sinaia 17 km, Poiana Brașov 22 km, Predeal 8 km sau Azuga 7 km ). E o glumă sinistră să te gândești că oricare două stațiuni serioase de schi din afară au împreună mai mult domeniu schiabil ca cei 170 de km pe care noi îi avem împărțiți în 34 de stațiuni (o medie de 5 km de pârtie pe stațiune).



Despre Bansko pot să zic că e cam ca în Tirol, dar la jumătate de preț și cam trei sferturi din restul: înălțime, număr de instalații sau calitatea traseelor. Un compromis destul de bun pentru cei care vor să economisească niște bani.

Aici ai doar un vârf de 2746 m, 9 pârtii roșii, 8 albastre și două negre. Instalațiile nu sunt încălzite sau acoperite, dar sunt suficient de rapide încât să nu stai la coadă mai mult de 2-3 minute. Ski pass-ul de o zi este in jur de 30 de euro iar berea, vinul și cafeaua cam 3 euro. Mâncarea de pe pârtie nu este spectaculoasă, iar echipamentele pe care le închiriezi nu sunt modelele cele mai noi sau performante. Cred că e mai bine să îți aduci schiurile cu tine.

În schimb, te simți ca acasă. În restaurante ești ademenit cu o română destul de bunicică, meniul ai mari șanse să îl găsești și în română, iar cei mai mari mârlani din stațiune sunt fie alți români, fie ruși. Trăiască propaganda rusească!

Priveliștea din vârf
Majoritatea hotelurilor îți oferă shuttle-uri gratuite până la gondolă, iar dacă îți place somnul poți să stai și o oră - două la coada de la gondolă. În cazurile astea e mai bine să te duci cu mașina sau microbuzul până sus la ultima stație. Unele microbuze sunt gratuite dacă ai ski pass.

Cărnurile sunt îmbibate în coriandru, iar mâncarea tradițională este multă și pe gustul nostru. În plus, poți să negociezi de pe stradă o reducere de 10% sau primul rând de băuturi gratuit. Ospitalitatea bulgară cu care am fost obișnuiți la mare se regăsește și la munte.

Mai toate cazările au saună, iar în satul vecin la nici 5 km găsești 27 de izvoare termale.

Cam așa arată o pârtie roșie
Zăpada a fost bună deși era doar pe pârtie (50% din pârtii au tunuri de zăpadă), iar asta împreună cu înălțimea relativ scăzută poate să fie o problemă. Am prieteni care în anii trecuți n-au avut parte de toate pârtiile deschise. Nici nu știu când e o perioada bună de mers (25-31 ianuarie e testat că e ok), dar știu când nu vrei sa mergi: prima săptămână din februarie când e nu știu ce vacanță și Bansko se aglomerează brusc de copii.

Mi-a plăcut în Bansko, deși aș prefera oricând o Austria sau altceva mai departe de Românica și respectiv românași. Nu e vina lor că ne au pe noi vecini.

ps: There is not powder :/

TL;DR review (1- nu foarte; 5 - foarte):

  • Peisaje spectaculoase în varf: 3/5
  • Peisaje spectaculoase pe pârtie: 2/5
  • Dificultatea pârtiilor: 2/5
  • Starea pârtiilor: 4/5
  • Ușurința de a găsi powder: 1/5
  • Lungimea individuală a pârtiilor: 3/5
  • Factorul de aglomerație: 4/5

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Prăjeală românească

Am citit (link) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei

10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!!

De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat.

Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta?

Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani.

În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul electric ș…