Treceți la conținutul principal

Unde se duc serialele după sezonul întâi?

House of Cards
El e exemplul principal în ceea ce scriu aici
Cred că n-am mai terminat un serial de câțiva ani de zile, n-am mai fost la zi de mai mult timp, iar de câteva luni nici n-am mai urmărit ceva cu regularitate ce nu avea MasterChef Australia în titlu. Cu toate astea, recent am încercat să îmi creez un obicei de a consuma ca la carte un serial.

Totul a mers excelent. Primul sezon a fost antrenant, reușeam să isprăvim 2-3 episoade pe seară, dar apoi totul s-a fleșcăit într-o  mare de absurditate. Absurditate ce a continuat cu spor în sezonul al doilea. Lucrurile au luat-o pe făgașul imposibilului și al inimaginabilului.

Personajul principal a devenit din ce în ce ușor de citit pentru că viclenia a fost înlocuită cu răutate. Tensiunea dramatică s-a scurs încet, încet și a lăsat loc doar cliffhanger-ului de sfârșit de episod. Personajele secundare s-au dezbrăcat de personalitate și au devenit niște pioni în mâna povestirii. Iar întreaga acțiune a căpătat proporții greu de crezut în ecosistemul serialului - serial ce voia să se întâmple în zilele noastre.

Atunci mi-am dat seama că ăsta a cam fost motivul pentru care am lăsat-o mai moale cu serialele acum ceva vreme. De la un punct încolo îți insultă inteligența și nici nu mai fac un efort de a întreține o dramă credibilă. Pur și simplu se transformă din niște povești interesante unde fiecare moment contează în o frecare cu succes a timpului pentru a ajunge la finalul sezonului. Final care în general este bine scris, n-am o jenă să afirm asta, dar care se pune în cap imediat cu primul episod din seria nouă.

Asta la drame, că la comedii lucrurile stau mai dezastruos. Câte glumițe pe același subiect poți să reziști? Câte cuplări între personaje poți să accepți înainte să îți zici: Oamenii ăștia trebuie să mai cunoască și alți oameni! ? Câte lucruri li se pot întâmpla unor oameni care nu fac nimic toată ziua?

Și așa am terminat ieri cu succes ultimul episod pe care îl voi vedea din House of Cards (episodul 6-7 din seria 2) și am am decis că timpul meu e mai prețios. GoT n-am văzut așa că poate mai e speranță, dar cred că cu greu mă voi apuca de un serial ce nu are doar un singur sezon sau e mini serie. Mi-am luat țeapă de prea multe ori.

Comentarii

Postări Populare

În 28 de zile va dispărea o parte din istoria online-ului românesc

E vorba de forumul ComputerGames.ro care zice stop joc după 21 de ani de activate. Acum 3 zile anunțau că închid doar site-ul, dar acum câteva minute au zis că și forumul este în ultima lună de viață. Păcat.

De fapt nu e vorba de păcat. Nu pot să zic asta în condițiile în care n-am mai intrat pe forum de 7-8 ani să postez sau să citesc ceva care să nu fie în zona de publicitate. E vorba de nostalgie pentru al 2010-lea user de pe forum este al meu și acum la sfârșit de an își sărbătorea majoratul. 
Dar asta e. Se mai închid și site-uri pe care le arhivai în perioada dial-up-ului pentru a le citi a doua zi în liniște. Sau site-uri care au dat prima generație de bloggeri cu mulți ani înainte ca acestea să existe efectiv. Sau site-uri unde ai cunoscut o grămadă de oameni pe care nici nu ai idee exact cum îi cheamă, dar pe care i-ai avut aproape în toți acești ani. 
Dar deja o dau în melodramatice inutile fără să ating adevărata drama cu închiderea CG-ului: după 16 ani de căutări și tot n…

Burgerii Maestro de la McDonald’s: chiflele interzise de care dacii se fereau în zilele de post

Am văzut la Radu și la Alex că au fost lansați acum 12 zile, dar până vinerea trecută n-am avut ocazia să apuc să împușc unul. Trebuie să recunosc că mi-a fost și frică când am văzut vehemența din comentariile lui Radu unde oamenii scriau și stropeau cu aghiazmă peste umărul stâng despre cât de rău e diavolul McDonald's și cât de urât arată ultimele lui progenituri.

Dar cum vineri seara eram puțin mai relaxat și mai euforic, mi-am zis că e momentul să văd despre ce e vorba cu acești burgeri de palmares: Epic Beef și Glorious Chicken. Primul este în imaginea de mai sus, al doilea urmează în poza de mai jos.



Ca să fiu sincer, nu m-ar deranja să ma închin mai des la necuratu' dacă toți burgerii lor ar fi ca cei din imaginile astea. Suficienți de chipeși încât să strângă cam același număr de like-uri pe Instagram ca cei cu pedigree de foodtruck, destul de scumpi încât să văd analize tip first impressions de la oameni ce n-au apucat încă să îi guste.

Adevărul e ca cel puțin pe zon…

Pie-cinte by Scărlatescu în Centrul Vechi - mai bine nu

Atunci când îți pui numele pe ceva ești la mila celor care îți fac și comercializează produsul respectiv. Oricât de strălucit ești tu, la consumatorul obișnuit ajunge ceea ce alții au făcut. Cam așa stă treaba și cu plăcintele astea ale lui Scărlătescu pe care le așteptam ca a doua venire a burgerului hipstăresc.

Deschisă recent în locul Fornetti-ului de vis a vis de Cocor, Inca Una, Va Rog!e o patiserie care este a lui sau e doar susținută masiv de Scărlătescu. Nici nu contează aspectul ăsta. Ce contează cu adevărat e că acolo am mâncat cele mai îngrozitoare plăcinte din viața mea.

Ieri am luat pentru acasă două care arătau relativ interesant pe hârtie: Pie-cintă cu bacon  - 6.5 lei și Pie-cintă cu spanac și brânză de bivoliță 8 lei. Doamna care le vindea s-a oferit să el încălzească, dar am zis că nu are rost că oricum ajungeam cu ele călii acasă. Nu știu dacă a fost o greșeală refuzul ăsta, dar acasă n-am putut să iau mai mult de 2 guri din fiecare. Chit că dansau șoriceii de ceva…