Treceți la conținutul principal

Ziua Porților Deschise la Fabrica de Ciment Holcim de la Câmpulung

Fabrica de Ciment Campulung - Holcim

În weekend am dat o fugă până în Câmpulung la fabrica Holcim să experimentez pe pielea mea un veritabil How It's Made. Am petrecut vreo 4-5 ore prin fabrică, am vizitat mai tot ce se putea vizita în siguranță și am tot ascultat cu atenție fiecare șef de departament ce a avut de zis despre porțiunea lui.

Este impresionant ce se întâmplă într-o astfel de fabrică și totul este la un ordin de mărime pe care cu greu îl pot percepe. Fie că e vorba de cele 3 role de 50 de tone folosite pentru măcinarea calcarului, cele 1450 de grade din cuptor, cei 426 de parametri care trebuie urmăriți sau cei 1440 de paleți care sunt împachetați zilnic; întregul proces funcționează aproape fără intervenție umană.

Fabrica de Ciment Campulung - Holcim

Totuși, cele mai impresionante lucruri sunt schimbările în sustenabilitate din ultimii 25-30 de ani în zona asta industrială. Directorul fabricii Holcim (Cornel Banu) spunea că a început în fabrică prin 83, dacă nu mă înșel, ca măturător și strângător de praf. N-a rezistat mult și-a a fugit la facultate. Pe vremea aia pentru fiecare tonă de ciment se produceau la coș 1000 de miligrame de praf. Azi miligramele alea sunt 3.

La nivel de industrie a cimentului  în România lucrurile se duc pe un făgaș normal:

Comparativ cu 1990 emisiile de praf produse de industria cimentului din România au fost reduse cu 95%, iar cantitățile de oxid de azot și dioxid de sulf au scăzut cu 50%. (green-report.ro)
Procentul este impresionant că tehnologia folosită până atunci era una depășită, dar și așa n-ai cum să nu fii puțin impresionant de ce înseamnă un proces de fabricare modern.

Fabrica de Ciment Campulung - Holcim

De fapt cam ăsta a fost al doilea marele subiect al vizitei mele la Holcim - sustenabilitatea. Principalul subiect a fost siguranța lucrătorilor și prevenirea accidentelor de muncă, dar despre ăsta nu am prea multe de zis având în vedere că rezultatele se văd cu precădere în interiorul fabricii.

Pe scurt Holcim își propune ca până în 2030 să reducă cu 40% emisiile nete de CO2 pe tona de ciment în comparație cu 1990 (lucru ușor pentru ei că în 90 încă tehnologia tot aia din anii '70), să folosească cu 30% mai puțină apa și să folosească în procesul de producție la nivel global 80 de milioane de tone de deșeuri.

Fabrica de Ciment Campulung - Holcim


Ca să fiu sincer, Mi-a plăcut pasiunea pe care o Cornel Banu o avea când vorbea despre co-processing și nevoia românilor de a recicla mai mult. E lesne de înțeles când te gândești că deșeurile reciclate pot să fie folosite în proporție de 100% în procesul de realizarea a cimentului. Pentru ei este o situație de câștig oricum ai da-o, dar fac abstracție de cinismul ăsta și mă gândesc că e un lucru bun pentru toată lumea. Dar din păcate lucrurile la noi se mișcă mai greu pe treaba asta cu reciclatul.

Închei spunând că dacă aveți ocazia să vizitați vreo fabrică de orice fel, să nu o ratați. E fascinant din toate punctele de vedere pentru cineva care muncește într-un birou cu un calculator în față. Am mers în turul ăla de fabrică vreo 7 km pe jos - ceva mai bine decât fac în mod la birou j/k.

[variațiuni pe tema porților deschise din weekend găsiți și la Sabina, Cetin, Mihai, Mariciu și Panduțu - ultimile două fiind vloguri ]

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cam așa funcționează social media justice

Dă play video-ului. Uită-te cele 5 minute. Bagă la cap ce vrei să bagi la cap și gândește-te câte revoluții de canapea am avut în ultimul an. Reclama asta era până într-un punct o reproducere fidelă a modului în care funcționează falsa asta agitație pe social media pentru diferite cauze.

Nervi. Cuvinte. Agitație. Totul preț de câteva zile până când vine următoarea criză. Nici n-ai timp să te apuci să schimbi ceva pentru că automat algoritmul îți împinge sub nas următorul lucru pe care să te enervezi fără vreo finalitate. Și tot așa ajungi apoi la sfârșit de an să faci doar un bilanț de like-uri, nu și de lucruri schimbate.

Și atunci de ce tot acest efort?

Mai ales când poți să o arzi pe burghezie și să faci lucrurile să se întâmple în jurul tău, nu pe Internet.

A întors-o la Tineretului - hack în jocul Metrorex 2018

Dacă e un lucru care aproape mi-a făcut capul să explodeze în 2018, atunci cu siguranță e vorba de momentul în care am aflat de hack-ul Unirii-Tineretului pentru atunci când serverele Metrorex dau p-afară. Pentru atunci când tot felul de amatori se opresc pe scara rulantă să facă poze pentru social media la aglomerația deja cotidiană.

Ei bine, atunci când tu strângi like-uri pe Facebook, veteranii fac uz de hack-ul ăsta și îți râd în nas când nici în al 4-lea metrou spre Pipera n-ai fost în stare să urci. Și tot ce trebuia să faci era atât de simplu: să iei metroul o stație invers, spre Tineretului, ca apoi să te urci în metroul spre Pipera de acolo fără îmbulzeală și nervi. Bum!! Mindfuck total.

Hai că vă las câteva clipe să vă reveniți de la aceasta incursiune în afara cubului...

#10yearchallenge, păi nu?

Între pozele astea sunt 10 ani diferență și cel puțin o mână de gel în minus. E posibil să fie și vreo 2-3 kilograme în minus în a doua, dar astea sunt doar speculații.

Uitându-mă la ce au pus ceilalți oameni pe hashtag nu îmi dau seama dacă e de bine sau de rău că diferențele sunt atât de mici. E ca și cum n-am înțeles nimic din ăștia 10 ani.