Treceți la conținutul principal

Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Am fost ieri în depozitele eMAG și am fost puțin dezamăgit că lucrurile nu erau din filmul pe care mi-l imaginasem eu. După ziua cu record de vânzări, vine ziua cu record de produse trimise din depozit, nu? Atunci depozitul ar trebui să fie un fel de mușuroi de furnici agitate care aleargă de colo-colo. Haos, zgomot și tensiune. Abia așteptam echilibristica asta între emoții și eficiență.


Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Dar n-a fost să fie așa. A fost chiar anti-climatic din punctul ăsta de vedere. E drept că depozitele sunt impresionante ca mărime, dar le lipseau dezordinea și neliniștea chiar dacă la fiecare 10 minute pleca un camion încărcat.  Peste 510 oameni în depozit și nici unul dintre cei pe care i-am întâlnit nu avea expresia aia pe față de om împins la limită atât fizic cât și emoțional. E foarte din extrem de multe puncte de vedere, dar trebuie să recunosc că am fost puțin plictisitor turul din cauza asta.

Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Cei de la eMag spuneau că au avut ajutor în desenarea noului depozit de la niște băieți care cu asta se ocupă în US. Ar fi ajuns și ei la soluția asta și fără ajutor, dar ei estimau că le-ar fi luat cel puțin 5 ani. Așa că au preferat să plătească. Partea amuzantă e că de la anul intenționează și ei să ofere servicii consultanță altor magazine pe zona de operare depozite.

Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Știți care este recordul lor de umplere a unui tir? 30 de secunde. Atât i-a luat cândva în trecut unui angajat să umple un întreg tir cu frigidere. În rest media este undeva pe la 10-15 minute. Și tot din categoria things i learned yesterday bulele sunt adăugate ulterior în plasticul cu bule. Toată viața mea am trăit în minciună.

Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Surpriza adevărată a reprezentat-o viteza cu care am văzut că se pot mișca angajații Poștei Române dacă vor. Undeva în depozit aveau aveau o zonă a lor unde preluau și distribuiau în camioane pachetele primite de la angajații eMAG.

Era un fel de zonă demilitarizată separată de restul depozitului printr-un zid cu mici orificii prin care treceau pachetele. Și diferența de vârstă era impresionantă - eMAGhezii pe la 20 de ani, angajații poștei pe la 50. Dar cum ziceam, pot să fie și sprinteni dacă vor.

Câteva imagini din depozitul eMAG în sâmbăta de după Black Friday

Și cu toate astea cel mai interesant lucru a fost o realizare tristă a ceva ce a zis cineva de la eMAG: nu se poate face un Black Friday de 2 ori mai mare pentru că lucrurile s-ar gâtui după ieșirea din depozit.  N-ai mașini suficiente și nici o infrastructură care să permită mai mult. Cam ăsta e nivelul maxim în acest moment.

Comentarii

  1. dezamagire totala. Am facut o comanda vineri, mi se spune ca produsul e in Showroom Crangasi sa il iau; ma duc acolo nu era. Sun in CC si mi se spune ca ajunge duminica 100% iar informatii eronate; sun luni vorbesc cu 3 persoane diferite, 3 lucruri diferite...Lipsa de profesionalism. Va fi ultima data cand voi comanda ceva de la eMAG.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți scria în comenzile tale că poți să vii să îl ridici? Ciudat. Fă o sesizare.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Ricoh GR III: 5 luni cu o cameră foto compactă în buzunar

Dacă îi spui cuiva în 2019 că ai dat o căruță de bani o cameră foto compactă, îți va râde în față. Cumva pe bună dreptate pentru că majoritatea compactelor ieftine sunt niște glume proaste.

Îți mai speli din păcate cu un DSLR sau un mirror-less, dar nu cu o săpunieră. Cum să dai bani pe ceva ce a fost omorât iar și iar de telefoanele mobile? Păi de banii ăia îți luai ultimul model de telefon și nu mai aveai ceva în plus de cărat.

Sigur, eu aș putea să zic că e vorba de cum te simți când folosești camera, dar mai bine nu cădem pradă nevoii universale de a îi dovedi celuilalt de pe internet că doar tu ai dreptate.

După cum spuneam mai devreme, de vreo 5 luni camera asta în permanență în buzunar și am ajuns să îi apreciez și cele bune și cele rele.

Cele rele nu prea sunt multe, dar pot să fie ușor supărătoare. Surprinzător, cât de slabă e bateria nu este unul dintre ele. Chiar dacă se pune în cap după 150-200 de poze, se încarcă ușor de la bateria externă prin USB-C așa că n-am avut pro…

10 poze de la prezentarea echipelor din Turul Franței 2019

Viața e o serie de coincidențe plăcute.

La concluzia asta am ajuns acum când doream să scriu câteva rânduri despre aceste poze care parcă îmi plac din ce în ce mai mult cu cât mă uit mai mult la ele.

Prima coincidență e că nici nu știam că există o prezentare oficială a echipelor cu două zile înainte de marele start. În atmosferă de sărbătoare, cu multe selfie-uri și zâmbete, timp de aproape 2 ore mi-au trecut prin față toți cei 176 de rutieri.

A doua a fost că la intrarea în Galeriile Saint-Hubert să se facă un mini abuteiaj care practic forțau echipele să se oprească preț de câteva minute fix în fața mea. Fără acest mic "ajutor" n-aveam nicio șansă reală să fac o singură poză decentă.

A 3-a e practic cireașa de pe tort: strada unde am făcut toate pozele se numește Rue d'Arenberg.











Pozele le-am pus și pe Facebook, dar știu că atunci când o să vreau să le revăd o să blestem lipsa oricărui algoritm de căutare așa că e mai bine să fie și pe blog. Aici le am la îndemână supe…