Treceți la conținutul principal

Nicio săptămână fără o bere nouă: Silva Romanian Pale Ale

Silva Romanian Pale Ale

Am scris în ultima lună despre lansări de beri mai mult decât am scris tot anul trecut. Nu mă plâng, cineva trebuie să facă munca asta grea de degustare și mă bucur că tot am ocazia să încerc ceva nou. Ca de exemplu sortimentul ăsta nou de Silva pe care îl vânez de vreo 2 zile.

Inițial l-am văzut la Alin Popescu pe Facebook și imediat am dat iama la supermarket să guste și ochiul meu. Fără succes din păcate. Ieri, în schimb, eram la o petrecere câmpenească și văd un vecin de masă că își ia o Silva blondă. Remarc eticheta nouă așa că îmi încerc norocul și întreb domnișoara care ne servea dacă au cumva o bere nouă de la Silva. Da! Ale, nu?

Silva Romanian Pale Ale, căreia mie tot îmi vine să zic Silva IPA sau măcar RIPA, aduce a India Pale Ale. Are un gust pregnant care te ia imediat în primire, ca apoi de la a 2-3 gură să începi să simți și ceva citric. Când deja ai ajuns la 5-6 gură, începi să te obișnuiești cu tot amalgamul ăsta de arome și parfum. Cel puțin așa mi s-a întâmplat mie aseară.

Este puternică, este interesantă și din păcate nu știu cât costă ca să pot să îmi fac un calcul cu cine ar trebui să o compar. Având în vedere locul unde am găsit-o, Mântuleasa 40, tind să cred că nu e poziționată prea sus din punct de vedere al prețului. Poate cam cât costă o Silva neagră sau prin zona aia oricum.

În cazul ăsta, eu cred că va prinde frumușel la un public educat în arta hameiului. Mai ales că și arată bine. Eticheta aduce puțin a bere craft și îmi place de mor, doar că îmi place doar pe Romanian Pale Ale. Pe brună și pe blondă nu mă încântă și aș putea chiar să mă agit spunând că și-au pierdut identitatea, dar atunci ar vorbi boșorogul din mine care ar refuza orice schimbare că nu e ca odinioară.

Oricum, eu recomand să o încercați. Și închei spunând că se anunță o vară interesantă din punct de vedere al varietății berilor la draft.

#abiaaștept

[later edit] Am primit un comentariu cu prețul din magazin a  unei Silva Romanian Pale Ale: 3.7 lei. Asta o situează în zona brunei, așa cum am presupus. E un preț bun care o să o facă destul de populară.

Comentarii

  1. Salut, zi mi cum sta cu mălaiul...la propriu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai noroc că am o poză cu eticheta de pe spate. Nu are. Apă, hamei și malț din orz. Orz fiind chiar subliniat. Prețul tot nu l-am aflat. Dacă o găsești prin magazine înaintea mea dă-mi și mie un semn. Mulțumesc.

      Ștergere
    2. Se gaseste in Carrefour. 3,7 lei. Are un gust diferit fata de ce am baut pana acum. Am incercat destule. Mie imi place. In general beau Silva dark, am vazut ca acum se numeste Neagra Legendara. Este mai buna decat Dark-ul vechi.

      Ștergere
  2. Au scos malaiul si de la cea blonda, nice!

    RăspundețiȘtergere
  3. Da nu are mălai. Dar de unde apare tăria de 5.5%?
    Și de ce este asa parfumata ca hameiul miroase altfel.
    Cică floral și citric, adică prafuri.
    Fără explicații rămâne doar un experiment, iar noi suntem cobaii.
    Oricum nici o bere nu mai este doar bere.
    Noi nu mai consumam de mult produse, doar mărci.
    Și nu este tot una.
    Spor la testare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tăria nu apare de la mălai. Există și alte sortimente de beri care sunt parfumate. Nu totul e un pills. Nu totul e o conspirație și cu siguranță dacii n-au construit tunele pe sub Marea Neagră.

      Acum pot doar să îți urez succes în îți face bere singur acasă. În modul ăsta cu siguranță îți poți răspunde la o parte din întrebările de mai sus.

      Ștergere
  4. Nu spun nimic de caramelul ars și ăsta este gustul predominant. Calitatea unei beri nu constă în tărie, o bere are un gust aparte și nu este forțată să fie gata în cinci zile. Tot procesul durează 21 de zile. Niciodată nu se va compara cu Soproni Black sau cu Pilsner Urquell Black.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…