Treceți la conținutul principal

Social Media Camp de vară


Acum vreo săptămână îmi aducea aminte Simona că a mai rămas o țâră până la Social Media Summer Camp - să nu uit să zic și eu vreo două trei vorbe despre pe socialu' meu. Practic acum a mai rămas mai puțin de o lună până la evenimentul de la Pârâul Rece și eu tot nu știu ce aș putea zice nou despre SMS camp.

Anul trecut când am mers pentru prima oară, mi-am zis că mă voi întoarce. A fost prea mișto vara ca să nu vreau să văd cum este și iarna. În momentul ăla scriam pentru oamenii din agenții de ce e bine să mai iasă din birou și să ia o gură de aer de munte în compania unor blogger și vloggeri. Însemnarea aia a fost un moment de maximă dualitate: ca blogger încercam să mă conving ca pe mine om de agenție de ce e bine și niște tabără de social media.

Și acum practic s-a ajuns în situația în care nu știu ce aș putea să zic nou despre smscamp2017. Ca blogger e lesne de înțeles de ce merită să dai o fugă - networking cu agenții și clienți care te vor ajuta pe viitor. E pe testate asta. Pentru clienți e fix același lucru.

La agenții este mai complexă treaba. Este și networking, dar mai mult spionaj intelligence. Mai afli ce fac celelalte agenții, întâlnești clienți din variate industrii și descoperi noi oportunități, mai vezi niște case studies și e posibil să înveți și ceva nou. Zic posibil pentru că aici ține și de tine. În plus, poate astă nu e un aspect care să cântărească atât de mult pe hârtie, te întorci motivat la muncă.

Este greu de explicat cât de mult contează motivația asta, dar dacă nu eram atât de pragmatic probabil că puneam beneficiul ăsta pe primul loc. După câțiva ani de social, motivația e cel mai important lucru pe care poți să îl câștigi într-o astfel de experiență.

Oricum, lucrurile astea pe care le-am scris sunt deja știute într-o oarecare măsură pentru că din cele 100-110 locuri în tabără, doar două mai sunt disponibile. #seștie

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Opinie nepopulară legată de mersul la vot

Problema asta cu îndemnurile de a ieși la vot stă în faptul că se fac între ăia care oricum ies la vot.

- Ieși la vot pentru că zeci de motive pertinente! - Da! Ce bine ai zis-o, ia-ți like-ul bine meritat. Ne vedem la vot.  - Ce mișto, uite câte like-uri am și oameni care zic că vin la vot. Sigur de data asta o să fie altfel. 
Doar că nu e. 
Se va ieși la vot ca și până acum. 
Până la ora zece deja au votat jumătate dintre morții satelor românești și aproape toți ăia care încă sunt în viață. La ora 13 avem deja primele sondaje care prevestesc nepăsarea ăstora de pe comercial. 
Dar cum se poate așa? Doar am dat cu toții like și share. 
Nu chiar.  Prințesa de pe Instagram n-a promis nimic de gen, nici măcar într-un story. Dani Mocanu era prea preocupat să mai cumpere 2-3 uniforme de mascați pentru următorul său hitJumătate din ăia de 18-19 ani n-au timp pentru că trebuie să facă un videouri în care să numere greșelile noii piese 5Gang. Studenții sunt prea mahmuri după o seară de pomină în …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Nu mai donați căcaturi!

Pe bune.

Dacă nu puteți să îl mai puteți purta voi nu înseamnă că cineva mai sărac îl va purta cu mândrie.

Nu mai umiliți săracii cu haine rupte care au trecut de mult de vremea în care puteau să devină cu mândrie cârpe de șters pe jos.

Donatul e despre lucruri de care nu mai ai nevoie nu despre lucruri pe care ai vrea să le arunci.

Destul de rezonabil, nu?

Acum vreo săptămână eram la deschiderea The Empty Shop, un magazin temporar din Promenada unde poți dona hainele de care nu mai nevoie, și printre discursurile interminabile și opulența gratuită pentru un astfel de eveniment, cineva de la Crucea Roși a amintit așa în treacăt că lucrurile pe care le donăm ar trebui să fie cât de cât de calitate.

Vă dați seama cât de gravă este situația dacă la un eveniment privat cineva a simțit să zică asta pe scenă?

În altă ordine de idei, mai poți până pe 19 mai să donezi hainele pe care nu le mai porți/vrei la Empty Shop.