Treceți la conținutul principal

În țara unde cea mai bună salată e carnea, merge și un veggie burrito

veggie burrito @ Sara Green

Știu că asta e motiv de excomunicare și pierdere a cetățeniei, dar am păcatul mâncatului ocazional la vegani pe care vreau să îl împărtășesc. Știu că nimeni nu face asta și că veganii sunt proștii satului ce n-au învățat să vâneze, nu cum vânăm noi în fiecare dimineață pulpița de carne prin parcurile Capitalei, dar din când în când mai ajung la un food truck raw vegan de pe lângă birou.

Sara Green pe numele lui (fb page aici), food truck-ul e atipic pentru cum au înțeles românii că e treaba asta cu mâncatul în stradă. Săracii stau de câțiva ani în același loc, și-au făcut o mică zonă de mâncat cu 3 mese și nu merg de loc pe la festivaluri. Vegani, v-am zis eu. Probabil de asta nici n-au auzit hipsterii de ei.

Eh. Ajung la ei în general vara când eșuăm la birou să ne hotărâm de unde vrem să comandăm pentru prânz. Nu sunt prima alegere pentru că  trebuie să recunosc că m-am cam săturat de meniul lor. După mai bine de 2 ani jumătate de ciugulit relativ frecvent pe la ei, te mai saturi. Nu te saturi cum s-a săturat românul să voteze varietate politică și ceva nou, te saturi ca atunci când ești gătit frumos și n-ai chef de o inundație televizată.

Mă rog, eu doream să scriu despre acest veggie burrito pe care îl recomand chiar dacă nu știu ce conține. Pe bune. O frustrare pe care o am cu zona asta de raw vegani e că tot timpul folosesc tot felul de dubioșenii pentru a încerca să reproducă gustul preparatului cu carne pe care îl copiază. Mănâncă brânza asta vegană că la gust e ca aia pe bune de vaci. How about no! Dacă am poftă de brânză o să merg să îmi iau o brânză, nu fake gust din ăsta.

Din fericire pentru ei sau mai bine spus pentru mine, cei de la Sara Green nu prea fac asta. Wrapp-ului de mai sus i-au zis burrito pentru că seamănă nițel cu unul la cum arată, gustul e altă poveste. E un amestec de fasole cu cartofi dulci(?!) și alte ceva-uri de care nu mi-am dat seama, totul învelit în niște salată îmbrățișată la rândul ei de niște lipie integrală sau ceva bullshit din ăsta sănătos. E bun la gust și, spre surprinderea mea, ține foarte bine de foame. E cam cât o șaorma medie ca dimensiuni și costă 15 lei.

Tot pe același segment de preț au și veggie wrapp care e un fel de mix de salată cu castraveți murați și chifteluțe de linte cu susan într-o lipie. Adică o salată to go - practic. În plus, recomand și supa lor de morcovi cu ghimbir, dar nu cu crănțănelele lor. Mai bine cu crutoane luate din supermarket. Pe bune.

Oricum, dacă aveți drum prin zona recomand să dați o fugă pentru a vedea cum ar trebui să fie un food truck pe bune. Pe care îl găsești tot timpul în același loc, care are câteva mese unde poți să mănânci rapid stând jos și o servire care ajunge câteodată de ordinul secundelor.

Blasfemie hipstărească! Na că se poate.

Comentarii

Postări Populare

Fântâna de mici pentru că în viață e bine să te mai și distrezi

Inițial nu doream să scriu despre asta, dar am văzut la Radu două comentarii care sunt cumva chintesența tradiționalismului românesc referitor la cum ar trebui să fie o nuntă. Ai acolo frumos o listă pe care trebuie să o bifezi ca să fie bine, iar dacă te abați cât de puțin de la lista respectivă riști să ai pe cineva care automat o să comenteze ceva.

La nunta noastră am vrut să ne abatem de la niște ritualuri în care nu ne regăseam - unul dintre ele fiind numărul exagerat de feluri de mâncare care te încătușează pe scaun cu orele, iar altul fiind lipsa asta de personalizare a unui eveniment major din viață. Dacă pe primul l-am rezolvat ușor cu un bufet suedez cu de toate pentru toți, al doilea a fost puțin mai dificil de implementat.

Dificil, dar nu imposibil.

Daria și-a pus amprenta prin desenarea meniurilor, table mat-urilor, mărturiilor și a numerelor de pe mese, iar eu prin asamblarea și executarea a 8-ei minuni a lumii: fântâna de mici. Deja simt așa niște sprâncene ridicate un…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…

Garmin Fenix 5 Plus de acum 4 zile și în România

Acum câteva zile mă cheamă cei de la Garmin la un eveniment de lansare. Le zic din start că deși sunt fan, mai bine nu vin pentru că mă apucă salivarea pe acolo la vreun ceas de 500 de euro pe care nu o să îl cumpăr doar pentru plimbatul câinelui p-afară. Mi-au zis că e ok, pot să vin pentru că ăsta nou e în jur de 700 de euro. Aaaah. Păi de ce n-ai spus așa băiatule.

Ajuns acolo, primul lucru care m-a impresionat a fost că 8 din 10 invitați aveau un model Garmin la mână. Brusc m-am simțit ca într-un cult, iar eu eram cel mai sărac de acolo cu Vivofit-ul meu de doar 100 de euro. M-am îmbărbătat rapid și m-am uitat pe la noile modele.

N-arată rău, iar cel galben chiar pot spune că mi-a făcut cu ochiul.

Noile Garmin Fenix 5 Plus au ca noutăți un mod de plată contactless, stocare de muzică direct în ceas și un program de aclimatizare la mari înălțimi. Asta pe lângă toate celelalte dotări de pe variantele precedente: notificări de pe telefon, GPS, hărți, busolă, altimetru, accelerometru,…