Treceți la conținutul principal

Mirajul legumelor și fructelor de la țăran


Dacă te-ai uita în gura Internetului, ai putea să te juri că nu există legumă mai bună ca cea de la țăran. Că ăla o crește cum se făcea odinioară - cu mâinile și multă trudă - și cel mai probabil bio pentru că nivelul de tehnologizare se știe că e la nivelul Marii Uniri. Ajută și că o mână de hipsteri s-au apucat de agricultură și acum vând roșii cu povești demne de Oscaruri.

Problema e că realitatea stă puțin diferit. E mai scump la țărani și legumele nu prea sunt demne de pozat pe Instagram. Și nici n-au tot timpul quinoa. Și parcă au și program scurt și nu îi găsești la 10 seara. Și parcă îți aduci aminte că ai găsit niște viermi în cireșele alea luate anul trecut. Și parcă nici nu ai chef de conversație și tocmeală. Și multe alte scuze.

Gustul diferit nu îl contest, deși dacă e să fiu sincer diferență e doar între legumele românești vs cele străine, iar aia e lesne de explicat prin climă, sol și soiuri diferite. Nu sunt absurd și înțeleg că e vorba de produse diferite, mai ales iarna când roșiile noastre sunt mai pe hibernat nițel.

Eh. Zi de zi, primăvara și vara, trec la Aurel Vlaicu pe lângă moșul ăsta cu Dacia lui papuc transformată în tarabă. Baba de obicei stă în mașină, iar el pe un scăunel sprijinit de mașină. Nu contează că plouă sau e foarte cald afară, țăranii sunt cu sfințenie în același loc. Au o varietate rezonabilă de legume și fructe pe care le găsești în orice curte la țară. Pun 4-5 kilograme din fiecare dimineața în mașină și vin la oraș să le vândă.

Dacă vă uitați bine în poză o să vedeți că au și un prosop pe care îl pun ca să nu zgârie rablă galbenă. Parcă sunt desprinși dintr-o poveste din aia cu multe share-uri pe Facebook. Sunt cei mai veritabili țărani pe care i-am văzut în Capitală chiar dacă papucul nu e înmatriculat în alt județ.

La cât de hipsterish e zona Aviației și la cât de multe clădiri de birouri sunt prin zona stației de metrou, v-ați gândi că țăranul nostru își termină produsele până în 11 și o tulește spre casă pentru a pregăti următoarea tranșă de gusturi ca odinioară. Greșit. De multe ori e încă acolo când plec eu la pe șase, stă și așteaptă cu marfa aproape neatinsă.

Singurii care îl mai întreabă de sănătate sunt localnicii trecuți bine de prima tinerețe pentru că Internetului îi șade bine doar online. Acolo stârnești aprecieri pentru legumele și fructele de la țărani. Realitatea e diferită și moșul face un full time lejer și ceva overtime pentru a vinde câteva lucruri pe care le-a crescut prin curte.

Alt mit spulberat, fix când tot ziceam în stânga și în dreapta că după publicitate apuc și eu calea firească către agricultură...

Comentarii

  1. Cumva comentez in calitate de cunoscator. Personal imi este frica sa cumpar de la astfel de oameni. Sunt si oameni care chiar cresc legumele cum trebuie, dar foarte foarte multi pun cantitati impresionante de chimicale si tot felu de mizerii, care sunt ieftine si nimeni nu sta sa citeasca minimul de detalii legate de doze si asa mai departe.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ăsta e un punct mai mult decât valid, dar cu toate astea mirajul gustul ca la țară încă există.

      Ștergere
    2. Pai evident ca mijraul exista, atata timp cat celor din jurul nostru, an dupa an, "li se pare ca legumele nu mai au gust" (in realitate, nimic nu mai are gust ca acum 20 de ani, nu doar legumele), iar cand mai vine vreun prieten din UK pe la noi zice ca "vai ce gust intens au legumele la voi" (cred si eu, ca la aia nu prea ajung chestii de prin Turcia). Dar mirajul cu 'hai sa cumparam legume de la taran' e similar (poate uneori chiar mai grav) cu 'hai sa luam medicamente de la vraci, ca alea din comert nu sunt bune'.

      Ștergere
  2. Dupa gradinile urbane: https://zpoz.net/9fl4k; treaba asta reprezinta probabil al doilea mit raspandit in ceea ce priveste mancatul sanatos.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cam așa funcționează social media justice

Dă play video-ului. Uită-te cele 5 minute. Bagă la cap ce vrei să bagi la cap și gândește-te câte revoluții de canapea am avut în ultimul an. Reclama asta era până într-un punct o reproducere fidelă a modului în care funcționează falsa asta agitație pe social media pentru diferite cauze.

Nervi. Cuvinte. Agitație. Totul preț de câteva zile până când vine următoarea criză. Nici n-ai timp să te apuci să schimbi ceva pentru că automat algoritmul îți împinge sub nas următorul lucru pe care să te enervezi fără vreo finalitate. Și tot așa ajungi apoi la sfârșit de an să faci doar un bilanț de like-uri, nu și de lucruri schimbate.

Și atunci de ce tot acest efort?

Mai ales când poți să o arzi pe burghezie și să faci lucrurile să se întâmple în jurul tău, nu pe Internet.

A întors-o la Tineretului - hack în jocul Metrorex 2018

Dacă e un lucru care aproape mi-a făcut capul să explodeze în 2018, atunci cu siguranță e vorba de momentul în care am aflat de hack-ul Unirii-Tineretului pentru atunci când serverele Metrorex dau p-afară. Pentru atunci când tot felul de amatori se opresc pe scara rulantă să facă poze pentru social media la aglomerația deja cotidiană.

Ei bine, atunci când tu strângi like-uri pe Facebook, veteranii fac uz de hack-ul ăsta și îți râd în nas când nici în al 4-lea metrou spre Pipera n-ai fost în stare să urci. Și tot ce trebuia să faci era atât de simplu: să iei metroul o stație invers, spre Tineretului, ca apoi să te urci în metroul spre Pipera de acolo fără îmbulzeală și nervi. Bum!! Mindfuck total.

Hai că vă las câteva clipe să vă reveniți de la aceasta incursiune în afara cubului...

#10yearchallenge, păi nu?

Între pozele astea sunt 10 ani diferență și cel puțin o mână de gel în minus. E posibil să fie și vreo 2-3 kilograme în minus în a doua, dar astea sunt doar speculații.

Uitându-mă la ce au pus ceilalți oameni pe hashtag nu îmi dau seama dacă e de bine sau de rău că diferențele sunt atât de mici. E ca și cum n-am înțeles nimic din ăștia 10 ani.