Treceți la conținutul principal

Tehnologia de mâine la care nu visam ieri


Acum vreo 3 săptămâni mi-am făcut curaj să merg la ceva ce acum o mână de ani, mai puțini decât are blog-ul ăsta, consideram de domeniul science fiction-ului: o operație pe creier transmisă live în virtual reality.

Am ajuns în sala de cinema, am privit cu emoție countdown-ul și am ascultat cu atenție ce ziceau comentatorii. După câteva minute mi-am pus casca VR și preț de câteva clipe am fost acolo în sala de operație. Wow. Wow din punct de vedere al tehnologiei folosite pentru că operație în sine nu m-a impresionat. Neavând niciun punct de referință care să vină din altă zonă decât cea Hollywoodiană și nefiind un fin cunoscător în neurochirurgie, m-am uitat ca vițelul la poarta nouă.

Dar m-am uitat. Acum 10 ani asta nu era o opțiune, sper să nu mă înșel că am pretenții pe zona de tehnologie când vine vorba de propria-mi persoană, dar acum 3 săptămâni oricine cu un telefon și un VR set rudimentar făcut chiar din carton putea să fie în sala de operație.

Mai repet odată pentru că am senzația că luăm toate salturile astea tehnologice de-a gata, puteai să fii în sala de operație cu o simplă apăsare pe ecranul telefonului. How cool is that? Asta să nu mai zic de ce impact poate să aibă un astfel de lucru pentru cei care chiar lucrează/studiază în domeniu. Pe vremea mea în facultate învățam după niște manuale scrise și neupdatate de 20-30 de ani, iar azi ai acces la cele mai noi proceduri. Doar să îți dorești să înveți, să progresezi că ai de unde.

Felicitări Medlife pentru o experiență care chiar dacă n-am înțeles-o, am apreciat-o pentru ce reprezintă pentru viitor.

Mai jos filmulețul de making of:

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Empatie

Era o vorbă care spunea că îți dai seama de caracterul unui om după modul în care se comportă cu cei de sub el (servitori, chelneri etc.). Dacă e mârlan cu ei, e mârlan cu toată lumea. Doar că nu își permite să o arate în mod normal așa că în fața superiorilor este mielușel. Și, deși nu i-am acordat prea multă importanță în trecut zicalei ăsteia, cumva a rămas cu mine în toți acești ani. 
În vremurile astea de pandemie, când e mai greu să vezi oameni dorind să umilească chelneri, unitatea de măsură a caracterului unui om este empatia digitală. 
EMPATÍEs.f. (Fil.) Formă de cunoaștere a altuia, în special a eului social sau a ceva, apropiată de intuiție; interpretare a eului altora după propriul nostru eu. ♦ Transpunerea noastră simpatetică în obiectele exterioare. V. intropatie. [< fr. empathie].
Empatia față de ceilalți prinși în fix aceeași situație ca și tine, dar care n-au fost atât de norocoși/muncitori/șmecheri ca tine încât să se lăfăie într-o izolare la conac, casă de vacanță s…

Primul meu generator: AGT 2701 HSB 2200W cu motor Honda

Pentru că am ales să petrec pandemia asta la țară unde de bine de rău câinele poate alerga prin micuța curte și pentru că săptămâna trecută un gigel a intrat cu camionul într-un stâlp de înaltă tensiune, miercurea trecută m-am întors pentru vreo 8 ore într-un evul mediu destul de comod. Zic comod pentru că centrala era pe un ups mai mare care în teorie ține vreo două zile așa că n-am așteptat întoarcerea curentului în frig. 
Cu toate astea, a trebuit să zic pa-pa tehnologiilor astea de care ești în general super dependent: toaletă, internet & televizor. Cel puțin din perspectiva comodității, internet aveam printr-un hotspot de pe telefon. Iar despre toaletă n-aș vrea să intru în prea multe detalii pentru că nu e suficient de glam pentru social media-ului lui 2020.
Dar credeți-mă, 8 ore de incertitudine au fost suficiente încât să ne gândim să investim într-un generator. Mai bine să fie acolo și să ne împiedicăm de el decât să îi ducem dorul data viitoare când ceva similar se va î…