Treceți la conținutul principal

Tehnologia de mâine la care nu visam ieri


Acum vreo 3 săptămâni mi-am făcut curaj să merg la ceva ce acum o mână de ani, mai puțini decât are blog-ul ăsta, consideram de domeniul science fiction-ului: o operație pe creier transmisă live în virtual reality.

Am ajuns în sala de cinema, am privit cu emoție countdown-ul și am ascultat cu atenție ce ziceau comentatorii. După câteva minute mi-am pus casca VR și preț de câteva clipe am fost acolo în sala de operație. Wow. Wow din punct de vedere al tehnologiei folosite pentru că operație în sine nu m-a impresionat. Neavând niciun punct de referință care să vină din altă zonă decât cea Hollywoodiană și nefiind un fin cunoscător în neurochirurgie, m-am uitat ca vițelul la poarta nouă.

Dar m-am uitat. Acum 10 ani asta nu era o opțiune, sper să nu mă înșel că am pretenții pe zona de tehnologie când vine vorba de propria-mi persoană, dar acum 3 săptămâni oricine cu un telefon și un VR set rudimentar făcut chiar din carton putea să fie în sala de operație.

Mai repet odată pentru că am senzația că luăm toate salturile astea tehnologice de-a gata, puteai să fii în sala de operație cu o simplă apăsare pe ecranul telefonului. How cool is that? Asta să nu mai zic de ce impact poate să aibă un astfel de lucru pentru cei care chiar lucrează/studiază în domeniu. Pe vremea mea în facultate învățam după niște manuale scrise și neupdatate de 20-30 de ani, iar azi ai acces la cele mai noi proceduri. Doar să îți dorești să înveți, să progresezi că ai de unde.

Felicitări Medlife pentru o experiență care chiar dacă n-am înțeles-o, am apreciat-o pentru ce reprezintă pentru viitor.

Mai jos filmulețul de making of:

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

YouTube: gătește ca bunica ta sau învață niște șmecherie

O știți pe Li Ziqi?

Eu abia săptămâna trecută am descoperit-o. Eram la o bere și cred că am zis că în 2020 vreau să îmi petrec sărbătorile de iarnă într-un sat din Maramureș-Bucovina, iar de acolo discuția a plecat în zona cum se trăia și gătea acum sute e ani. Și dacă nu sunt prea optimist, chiar acum 5-10-15 ani în unele zone din țară.

Li Ziqi este o gagică din China care s-a mutat înapoi la țară pentru a avea grijă de bunică după ce i-a murit bunicul. Țara asta a ei este o zonă semi-izolată din regiunea Sichuan care adăpostește cea mai mare rezervație de panda gigantici. Iar ideea din spatele video-urilor era să le arate tinerilor cum și de unde vine mâncarea tradițională chinezească.


Marțea trecută am văzut pentru prima oară video-ul de mai sus, iar sâmbătă am făcut maraton de nostalgie cu bere, pulled pork și niște crănțănele. Având în vedere că fructele și legumele sunt aproape identice cu ce avem și noi, iar tehnica folosită îmi aduce aminte de ceea ce vedeam pe la bunici în va…

Hocus pocus ignorantus

Din ce în ce mai des mi se întâmplă să deschid socialul personal, să dau vreo două trei scrolluri, să înghit în sec și să îl închid. Aceleași 5 întrebări fără răspuns îmi vin în minte și prefer să nu mă bag în dileme existențiale dacă nu este neapărat necesar.

Așa că mai bine îmi pierd timpul liber în alt mod, adică cu jocuri pe calculator. Măcar acolo lucrurile sunt destul de liniare și fiecare "victorie" sau "înfrângere" e cumva meritată și ușor de atribuit. Am pus în ghilimele pentru că majoritatea jocurilor mele sunt de tip sandbox așa că nu am niște obiective clar definite de la început.

Pentru curioși și pentru posteritate, acestea sunt cele 5 dileme care se mulează aproape perfect pe 90% din ceea ce văd pe social. Și desigur că persoanele de față se exclud, #evident.

Dumnezeule, cât timp liber ai la dispoziție să te cerți pe prostia asta?E ceva în neregulă cu mine că nu mă interesează să fiu purtătorul dreptății și moralității absolute pe Internet?Dar nimeni …