Treceți la conținutul principal

Cum mi-am făcut o consolă de jocuri retro cu 462 RON


Cumva m-am ferit să scriu postarea asta imediat ce am terminat de construit pentru că e într-o zonă gri de legalitate având în vedere că folosește niște jocuri pe care nu le-am plătit producătorului în trecut și pe care oricum nu pot să le cumpăr acum. Excepție fac o duzină-două de jocuri de la Nintendo care pe mine oricum niciodată nu m-au atras.

Povestea începe prin toamnă când i-am luat unui prieten o consolă NES Classic Edition. Super cadou și super idee, păcat că după n-am mai reușit să o găsesc să îmi iau și eu. Am stat luni de zile cu ea în favorite pe emag în ideea că o să mă notifice că e iar în stoc. S-ar părea că pe moment au renunțat să o mai producă.

Dar microbul era deja în mine și într-o dimineață de ianuarie zic că acum e momentul să îmi fac cadou de ziua mea o clonă chinezească. M-am uitat la niște review-uri și totul părea să fie ok. Găsisem una ieftinache pe emag și eram aproape să o comand când un gigel zice într-un clip random de pe YouTube că decât o clonă mai bine un raspberry pi cu retropie. Ce?

Nu intru în prea multe detalii pentru că ne apucă dimineața dacă mă apuc să explic. Pe scurt cam așa stă treaba. Raspberry Pi 3 e un mini calculator folosit de diferiți amatori la tot felul de proiecte de robotică. Retropie este un sistem de operare care emulează o grămadă de sisteme de gaming din anii 70-80. Le pui cap la cap și ai o super consolă retro cu mii de jocuri.


Cap la cap-ul ăsta poate să fie problematic dacă te apuci să configurezi singur tot, dar dacă iei o imagine de pe net și o pui pe un micro sd bootabil poți să ai o consolă retro în doar 10 minute. Serios. Atât îți ia pui raspberry-ul în carcasă, să îi pui niște radiatoare, să bagi sd card-ul cu imaginea, să conectezi totul la televizor și să pornești un joc.

Zece minute ăsta e cu asterix pentru că în prealabil trebuia să downloadezi 2 programe (SD Card Formatter și Win32DiskImager) și o imagine de Retropie de pe Arcade Punks de câțiva GB (32 în cazul meu) pe care ulterior să o pui pe card. Aici în funcție card reader și internet, mai sunt lejer câteva ore de adăugat. Elegant.

Singura chestie care mai poate să îți dea bătaie de cap e că imaginea nu se potrivește pe cardul tau pentru că ăla care a făcut-o avea un card unde un giga are 1024 mega și nu 1000 mega ca al tău, iar diferența aia de câțiva mega e suficient cât să îți scoată peri albi. Eu am scăpat de asta luându-mi un Sandisk - brand popular printre gigeii care fac imagini de Retropie.

În titlu am zis 462 de lei, dar puteam să ies mult mai ieftin pentru ca a trebuit să îmi cumpăr încă un controler de xbox360, un micro sd card pentru că nu aveam niciunul în casă și un cablu HDMI. Toate astea au fost în jur de 245 RON. Raspberry-ul cu carcasă și radiatoare a fost 215 RON de la importatorul oficial pentru că la emag era o țâră mai scump.

Conectarea controalelor este iar o chestie extrem de ușoară, în cazul meu. Aveam unul de la Xbox360, am mai luat unul și un adaptor wireless care te lasă să le folosești și pe PC, am băgat adaptorul în raspberry și gata.

În loc de concluzie pot spune doar astea trei lucruri. Am dat de niște jocuri de ATARI care au stors toată nostalgia din mine. Mi-am găsit Xmen-ul pe care îl jucam la arcade-ul de la metrou acum 25 de ani, iar vineri de ziua mea s-a jucat golf până la 2 dimineața. #preabine

Comentarii

  1. Mi se pare geniala ideea.
    Alimentarea pentru Raspberry se poate face si prin priza auto? Ca as incerca sa fac treaba asta, dar pentru montare in masina, sa aiba cel mic ocupatie la drumurile lungi.
    Conectat la o tetiera cu display ar functiona minunat.
    Te deranjeaza daca te contactez privitor la partea se soft?

    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hei, Se poate face și prin baterie externă de telefon. Îți trebuie un micro usb care scoată 5 volți cu 2 amperi - adică fast charging. Un display de raspberry pi e vreo 7-900 ron și cred că va trebui să confecționezi tu o carcasă - posibil să existe, n-am studiat problema. Sigur. Poți să mă contactezi. nihasa la gmail.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pui un link cu imaginea propriu-zisa?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Prăjeală românească

Am citit (link) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei

10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!!

De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat.

Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta?

Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani.

În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul electric ș…