Treceți la conținutul principal

Cum mi-am făcut o consolă de jocuri retro cu 462 RON


Cumva m-am ferit să scriu postarea asta imediat ce am terminat de construit pentru că e într-o zonă gri de legalitate având în vedere că folosește niște jocuri pe care nu le-am plătit producătorului în trecut și pe care oricum nu pot să le cumpăr acum. Excepție fac o duzină-două de jocuri de la Nintendo care pe mine oricum niciodată nu m-au atras.

Povestea începe prin toamnă când i-am luat unui prieten o consolă NES Classic Edition. Super cadou și super idee, păcat că după n-am mai reușit să o găsesc să îmi iau și eu. Am stat luni de zile cu ea în favorite pe emag în ideea că o să mă notifice că e iar în stoc. S-ar părea că pe moment au renunțat să o mai producă.

Dar microbul era deja în mine și într-o dimineață de ianuarie zic că acum e momentul să îmi fac cadou de ziua mea o clonă chinezească. M-am uitat la niște review-uri și totul părea să fie ok. Găsisem una ieftinache pe emag și eram aproape să o comand când un gigel zice într-un clip random de pe YouTube că decât o clonă mai bine un raspberry pi cu retropie. Ce?

Nu intru în prea multe detalii pentru că ne apucă dimineața dacă mă apuc să explic. Pe scurt cam așa stă treaba. Raspberry Pi 3 e un mini calculator folosit de diferiți amatori la tot felul de proiecte de robotică. Retropie este un sistem de operare care emulează o grămadă de sisteme de gaming din anii 70-80. Le pui cap la cap și ai o super consolă retro cu mii de jocuri.


Cap la cap-ul ăsta poate să fie problematic dacă te apuci să configurezi singur tot, dar dacă iei o imagine de pe net și o pui pe un micro sd bootabil poți să ai o consolă retro în doar 10 minute. Serios. Atât îți ia pui raspberry-ul în carcasă, să îi pui niște radiatoare, să bagi sd card-ul cu imaginea, să conectezi totul la televizor și să pornești un joc.

Zece minute ăsta e cu asterix pentru că în prealabil trebuia să downloadezi 2 programe (SD Card Formatter și Win32DiskImager) și o imagine de Retropie de pe Arcade Punks de câțiva GB (32 în cazul meu) pe care ulterior să o pui pe card. Aici în funcție card reader și internet, mai sunt lejer câteva ore de adăugat. Elegant.

Singura chestie care mai poate să îți dea bătaie de cap e că imaginea nu se potrivește pe cardul tau pentru că ăla care a făcut-o avea un card unde un giga are 1024 mega și nu 1000 mega ca al tău, iar diferența aia de câțiva mega e suficient cât să îți scoată peri albi. Eu am scăpat de asta luându-mi un Sandisk - brand popular printre gigeii care fac imagini de Retropie.

În titlu am zis 462 de lei, dar puteam să ies mult mai ieftin pentru ca a trebuit să îmi cumpăr încă un controler de xbox360, un micro sd card pentru că nu aveam niciunul în casă și un cablu HDMI. Toate astea au fost în jur de 245 RON. Raspberry-ul cu carcasă și radiatoare a fost 215 RON de la importatorul oficial pentru că la emag era o țâră mai scump.

Conectarea controalelor este iar o chestie extrem de ușoară, în cazul meu. Aveam unul de la Xbox360, am mai luat unul și un adaptor wireless care te lasă să le folosești și pe PC, am băgat adaptorul în raspberry și gata.

În loc de concluzie pot spune doar astea trei lucruri. Am dat de niște jocuri de ATARI care au stors toată nostalgia din mine. Mi-am găsit Xmen-ul pe care îl jucam la arcade-ul de la metrou acum 25 de ani, iar vineri de ziua mea s-a jucat golf până la 2 dimineața. #preabine

Comentarii

  1. Mi se pare geniala ideea.
    Alimentarea pentru Raspberry se poate face si prin priza auto? Ca as incerca sa fac treaba asta, dar pentru montare in masina, sa aiba cel mic ocupatie la drumurile lungi.
    Conectat la o tetiera cu display ar functiona minunat.
    Te deranjeaza daca te contactez privitor la partea se soft?

    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hei, Se poate face și prin baterie externă de telefon. Îți trebuie un micro usb care scoată 5 volți cu 2 amperi - adică fast charging. Un display de raspberry pi e vreo 7-900 ron și cred că va trebui să confecționezi tu o carcasă - posibil să existe, n-am studiat problema. Sigur. Poți să mă contactezi. nihasa la gmail.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

Gânduri despre Netflix la început de 2018

Dacă acum 2 ani îmi anulam abonamentul la Netflix pe motiv că în decurs de o lună îl deschisesem doar o dată, acum lucrurile stau total diferit. Nu cred că există seară în care să nu deschid Netflix-ul pentru un episod-două. Asta dacă mai am loc de bătrâni.

Ce?

Să explic.

Prin vacanța de iarnă am dat contul meu părinților unor prieteni  în ideea că poate se plictisesc de Singur Acasă 14 și Die Hard 8. Contul meu era unul standard de 2 ecrane în același timp și cum tot timpul mă uitam doar pe televizor, am zis că nu e problemă să ne suprapunem unii peste alții.

În esență cât Netflix pot să consume niște oameni ieșiți la pensie?

Răspunsul este extrem de mult.

Să zicem că în mai puțin de 48 de ore cineva a isprăvit aproape 3 sezoane full de Narcos, ca apoi în următoarele 2-3 săptămâni să vadă complet: Designated Survivor, Punisher, Frontier, Shooter, Marco Polo și Godless. Ceilalți pensionari au băgat maratoane de Grand Hotel - un serial cu doar 66 de episoade de câte 45 de minute, Moro…