Treceți la conținutul principal

Cum mi-am făcut o consolă de jocuri retro cu 462 RON


Cumva m-am ferit să scriu postarea asta imediat ce am terminat de construit pentru că e într-o zonă gri de legalitate având în vedere că folosește niște jocuri pe care nu le-am plătit producătorului în trecut și pe care oricum nu pot să le cumpăr acum. Excepție fac o duzină-două de jocuri de la Nintendo care pe mine oricum niciodată nu m-au atras.

Povestea începe prin toamnă când i-am luat unui prieten o consolă NES Classic Edition. Super cadou și super idee, păcat că după n-am mai reușit să o găsesc să îmi iau și eu. Am stat luni de zile cu ea în favorite pe emag în ideea că o să mă notifice că e iar în stoc. S-ar părea că pe moment au renunțat să o mai producă.

Dar microbul era deja în mine și într-o dimineață de ianuarie zic că acum e momentul să îmi fac cadou de ziua mea o clonă chinezească. M-am uitat la niște review-uri și totul părea să fie ok. Găsisem una ieftinache pe emag și eram aproape să o comand când un gigel zice într-un clip random de pe YouTube că decât o clonă mai bine un raspberry pi cu retropie. Ce?

Nu intru în prea multe detalii pentru că ne apucă dimineața dacă mă apuc să explic. Pe scurt cam așa stă treaba. Raspberry Pi 3 e un mini calculator folosit de diferiți amatori la tot felul de proiecte de robotică. Retropie este un sistem de operare care emulează o grămadă de sisteme de gaming din anii 70-80. Le pui cap la cap și ai o super consolă retro cu mii de jocuri.


Cap la cap-ul ăsta poate să fie problematic dacă te apuci să configurezi singur tot, dar dacă iei o imagine de pe net și o pui pe un micro sd bootabil poți să ai o consolă retro în doar 10 minute. Serios. Atât îți ia pui raspberry-ul în carcasă, să îi pui niște radiatoare, să bagi sd card-ul cu imaginea, să conectezi totul la televizor și să pornești un joc.

Zece minute ăsta e cu asterix pentru că în prealabil trebuia să downloadezi 2 programe (SD Card Formatter și Win32DiskImager) și o imagine de Retropie de pe Arcade Punks de câțiva GB (32 în cazul meu) pe care ulterior să o pui pe card. Aici în funcție card reader și internet, mai sunt lejer câteva ore de adăugat. Elegant.

Singura chestie care mai poate să îți dea bătaie de cap e că imaginea nu se potrivește pe cardul tau pentru că ăla care a făcut-o avea un card unde un giga are 1024 mega și nu 1000 mega ca al tău, iar diferența aia de câțiva mega e suficient cât să îți scoată peri albi. Eu am scăpat de asta luându-mi un Sandisk - brand popular printre gigeii care fac imagini de Retropie.

În titlu am zis 462 de lei, dar puteam să ies mult mai ieftin pentru ca a trebuit să îmi cumpăr încă un controler de xbox360, un micro sd card pentru că nu aveam niciunul în casă și un cablu HDMI. Toate astea au fost în jur de 245 RON. Raspberry-ul cu carcasă și radiatoare a fost 215 RON de la importatorul oficial pentru că la emag era o țâră mai scump.

Conectarea controalelor este iar o chestie extrem de ușoară, în cazul meu. Aveam unul de la Xbox360, am mai luat unul și un adaptor wireless care te lasă să le folosești și pe PC, am băgat adaptorul în raspberry și gata.

În loc de concluzie pot spune doar astea trei lucruri. Am dat de niște jocuri de ATARI care au stors toată nostalgia din mine. Mi-am găsit Xmen-ul pe care îl jucam la arcade-ul de la metrou acum 25 de ani, iar vineri de ziua mea s-a jucat golf până la 2 dimineața. #preabine

Comentarii

  1. Mi se pare geniala ideea.
    Alimentarea pentru Raspberry se poate face si prin priza auto? Ca as incerca sa fac treaba asta, dar pentru montare in masina, sa aiba cel mic ocupatie la drumurile lungi.
    Conectat la o tetiera cu display ar functiona minunat.
    Te deranjeaza daca te contactez privitor la partea se soft?

    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hei, Se poate face și prin baterie externă de telefon. Îți trebuie un micro usb care scoată 5 volți cu 2 amperi - adică fast charging. Un display de raspberry pi e vreo 7-900 ron și cred că va trebui să confecționezi tu o carcasă - posibil să existe, n-am studiat problema. Sigur. Poți să mă contactezi. nihasa la gmail.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pui un link cu imaginea propriu-zisa?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

10 poze de la prezentarea echipelor din Turul Franței 2019

Viața e o serie de coincidențe plăcute.

La concluzia asta am ajuns acum când doream să scriu câteva rânduri despre aceste poze care parcă îmi plac din ce în ce mai mult cu cât mă uit mai mult la ele.

Prima coincidență e că nici nu știam că există o prezentare oficială a echipelor cu două zile înainte de marele start. În atmosferă de sărbătoare, cu multe selfie-uri și zâmbete, timp de aproape 2 ore mi-au trecut prin față toți cei 176 de rutieri.

A doua a fost că la intrarea în Galeriile Saint-Hubert să se facă un mini abuteiaj care practic forțau echipele să se oprească preț de câteva minute fix în fața mea. Fără acest mic "ajutor" n-aveam nicio șansă reală să fac o singură poză decentă.

A 3-a e practic cireașa de pe tort: strada unde am făcut toate pozele se numește Rue d'Arenberg.











Pozele le-am pus și pe Facebook, dar știu că atunci când o să vreau să le revăd o să blestem lipsa oricărui algoritm de căutare așa că e mai bine să fie și pe blog. Aici le am la îndemână supe…

Ricoh GR III: 5 luni cu o cameră foto compactă în buzunar

Dacă îi spui cuiva în 2019 că ai dat o căruță de bani o cameră foto compactă, îți va râde în față. Cumva pe bună dreptate pentru că majoritatea compactelor ieftine sunt niște glume proaste.

Îți mai speli din păcate cu un DSLR sau un mirror-less, dar nu cu o săpunieră. Cum să dai bani pe ceva ce a fost omorât iar și iar de telefoanele mobile? Păi de banii ăia îți luai ultimul model de telefon și nu mai aveai ceva în plus de cărat.

Sigur, eu aș putea să zic că e vorba de cum te simți când folosești camera, dar mai bine nu cădem pradă nevoii universale de a îi dovedi celuilalt de pe internet că doar tu ai dreptate.

După cum spuneam mai devreme, de vreo 5 luni camera asta în permanență în buzunar și am ajuns să îi apreciez și cele bune și cele rele.

Cele rele nu prea sunt multe, dar pot să fie ușor supărătoare. Surprinzător, cât de slabă e bateria nu este unul dintre ele. Chiar dacă se pune în cap după 150-200 de poze, se încarcă ușor de la bateria externă prin USB-C așa că n-am avut pro…