Treceți la conținutul principal

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor


Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de roboți, străini random sau români d-ai noștri. Cam 1 din 3 îmi dădea și follow de ajunsese ecranul de notificări arăta ca un afișaj din Gara de Nord - adică îmi spunea că tot vin spre mine niște followerși, dar eu tot nu puteam să trec de nenorocita aia de mie de urmăritori.

A fost destul de amuzant pentru că deși eram mai popular ca niciodată pe Instagram, reușeam să pierd prin neprezentare la jocul îți dau follow ca să îmi dai înapoi și tu, iar apoi îți dau unfollow. Până și gigeii de îmi dădeau înainte follow organic au renunțat să mai facă asta când vedeau ce buchete de 30 de hash tag-uri însoțeau fiecare poză.

Acum nu zic că poate e și vina mea că sunt puțin pe lângă cromatica preferată a platformei sociale, dar experimentul a fost unul destul de interesant pentru mine personal. Profesional știam că oricum nu funcționează, dar eram curios să văd dacă mirajul like-urilor o să mă forțeze să fiu activ și consecvent pe zona asta a fotografică.

O perioadă a mers, cum întotdeauna merge proverbialul îmbătat cu apă rece, dar apoi crash-ul a venit ca o furtună. N-am mai pus mâna pe camera foto câteva săptămâni la rând. Fiecare trage ce concluzie dorește după istorisirea asta, eu știu doar că mi-a plăcut să mă dau cu capul de pereți pentru a vedea dacă apare sau nu o migrenă după.

Comentarii

  1. Bogdan, sorry, dar problema stă în aplicația de generat hashtags şi nu în folosirea hashatags. Aplicația ți-a dat nişte hashtags generice, care atrag spammeri & co. Hashtags folosite corect sunt o metodă de catalogare a conținutului, care comunică teme foto (din ce în ce mai specifice), ajutând conținutul tău să ajungă la oamenii interesați de acel tip de fotografii. Într-adevăr, în 2018, ele nu mai sunt la fel de eficiente ca în 2014, dar asta se întâmplă din cauza volumului mare de conținut de pe instagram. Totuşi, dacă stai constant să cauți hashtags potrivite cu ce postezi, şi astăzi poți găsi oameni care să intre în comunitatea ta şi să interacționeze constant cu tine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca să fiu sincer, aplicația folosită era făcută de un fotograf și hashtag-urile păreau să fie cât de cât acolo. În plus, nici eu n-am adaptat conținutul pentru o zonă internațională, poate e și ăsta motivul. Dar sunt de acord cu ceea ce spui - hashtag-urile corecte pot să ajute, buba e că pe grabă cum am vrut eu nu a mers :)

      Ștergere
  2. Ana mi-a luat vorbele din gura. Am testat si eu la un moment dat acele aplicatii de generat hashtag-uri si erau extrem de generice. Pana la urma am inceput eu sa urmaresc anumiti influenceri si sa ma inspir de la ei cu anumite hashtag-uri care vad ca au dat roade destul de bunicele..ce-i drept, necesita ceva timp investit.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu pentru hashtag-uri recomand https://displaypurposes.com/

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Ultimele vestigii ale civilizației noastre o să fie mașinile de la Charm Studio

50 de ani de acum înainte când or să vină niște hamsteri din ăștia verzi care vor să facă primul contact și vor descoperi cu surprindere că am reușit să ne ducem dracului cu toții, ce credeți că o să mai stea în picioare pe planeta asta? Exact! Mașinile de la studiourile de videochat.

Parcate în aceleași loc de vreo doi ani, ele sunt mărturie a impotenței noastre colective sau mai bine spus a primăriei sau cine naiba e responsabil cu ridicarea mașinilor abandonate pe trotuar. Este imposibil să nu poți face nimic în acest sens tu oraș de reședință pentru Catredală!

Dar nu despre asta doream să scriu, am un challenge pe a fi sau a nu fi lepră pe care cumva aș vrea să îl câștig, ci despre stilul glam de videochatistă.

Dacă te-ai uitat la o reclamă la videochat, le-ai văzut pe toate. Căprioara e puțin falită și abătută până când se hotărăște că vrea să devină colegă cu niște fete de o frumusețe îndoielnică chiar și după niște standarde 144p. Ăla e declic-ul care practic îi schimbă viața …

Bere Grivița - review și 5 poze de la lansare

Acum vreo săptămână confirm fără să clipesc invitația la deschiderea unei noi fabrici de bere. Am scanat repede invitația și nu i-am acordat prea multă importanță:

readucerea la viață a unei clădiri din 1892 - super!fabrică transparentă de bere - n-are cum să strice...noua Bere Grivița produsă de Matei Lucescu și echipa sa - nu știu cine este, dar bravo lui. Așa că pot spune că am fost surprins aseară când ajung și dau peste un fel de reuniune neoficială a generației de aur a fotbalului românesc. *moment de iluminare * Aaaa. E nepotul lui Il Luce! Din respect pentru munca depusă de Matei și în totală contradicție cu ce a scris deja toată presa, această însemnare vorbește doar despre bere.

Pe scurt lucrurile stau cam așa pentru cele două variante îmbuteliate:
Nume: Bere Grivița Dark Gold / Bere Grivița Dark
Stil: Pilsner / Bere Neagra îi zic ei
Alcool: 4.6% / 5%
Origine: București / Romania
Producător: Fabrica Grivița S.R.L
Preț: nu știu momentan



Prima pe care am încercat-o a fost cea blondă…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…